Înainte ca Pământul și celelalte planete din sistemul nostru solar să se formeze, soarele ar fi fost înconjurat de inele gigantice de praf similare cu cele ale lui Saturn, potrivit unui nou studiu citat de Live Science.
Este posibil ca acele inele de praf să fi împiedicat Terra să se dezvolte într-un „super-Pământ” – un tip de planetă care este de aproximativ 2-10 ori mai mare decât Pământul, potrivit NASA. Astronomii au descoperit super-Pământuri care orbitează aproximativ 30% dintre stelele asemănătoare Soarelui din galaxia noastră.
Descoperirea acestor super-Pământuri în atâtea alte sisteme solare i-a lăsat pe astronomi cu câteva întrebări fără răspuns.
„Dacă super-Pământurile sunt atât de obișnuite, de ce nu avem unul în sistemul nostru solar?”, spune André Izidoro, astrofizician la Universitatea Rice din Houston, Texas.
Pentru a răspunde la această întrebare, Izidoro și colegii săi au creat un o simulare pe computer al formării sistemului solar, care a apărut din cenușa unui nor de praf și gaz, cunoscut sub numele de nebuloasă solară.
Simulările lor au sugerat că „denivelările” de presiune, sau regiunile de înaltă presiune de gaz și praf, ar fi înconjurat soarele în formare. Aceste zone de presiune ridicată au rezultat probabil când particulele s-au deplasat către soare sub forța sa gravitațională, s-au încălzit și au eliberat cantități mari de gaz vaporizat.
Simulările au arătat că au existat probabil trei zone distincte în care particulele solide s-au vaporizat în gaz, numite „linii de sublimare”. În linia cea mai apropiată de soare, sau zona cea mai fierbinte, silicatul solid s-a transformat în gaz; pe linia de mijloc, gheața s-ar fi încălzit suficient pentru a se transforma în gaz; iar în linia cea mai îndepărtată, monoxidul de carbon a devenit gaz.
Particule solide, cum ar fi praful, au intrat în aceste „denivelări” și au început să se acumuleze, au arătat simulările.
„Efectul denivelării de presiune este că adună particule de praf și de aceea vedem inele”, a spus co-autorul studiului, Andrea Isella, profesor asociat de fizică și astronomie la Universitatea Rice.Dacă aceste denivelări de presiune nu ar fi existat, soarele ar fi înghițit rapid particulele, fără a permite apariția planetelor.
În timp, gazele și praful din jurul soarelui s-au răcit, iar liniile de sublimare s-au apropiat de soare. Acest proces a permis prafului să se acumuleze în planetezimale, sau „semințe” de planete de dimensiunea unui asteroizi, care apoi s-au reunit pentru a forma planete.
„Modelul nostru arată că denivelările de presiune pot concentra praful, iar denivelările de presiune în mișcare pot acționa ca „fabrici” de planetezimale”, a spus Izidoro.
Denivelările de presiune au determinat cât de mult material a fost disponibil pentru a forma planete în sistemul solar.
Conform simulărilor, cel mai apropiat inel de Soare a format planetele sistemului solar interior - Mercur, Venus, Pământul și Marte. Inelul din mijloc s-a transformat în planetele sistemului solar exterior, în timp ce inelul exterior a format cometele, asteroizii și alte corpuri mici din Centura Kuiper, regiunea de dincolo de orbita lui Neptun.
Mai mult, cercetătorii au descoperit că, dacă inelul mijlociu s-ar fi format mai târziu, ar fi putut să creeze super-Pământuri în sistemul solar.
„În momentul în care s-a format denivelarea de presiune în acele cazuri, o cantitate mare de masă invadase deja sistemul interior și era disponibilă pentru a crea un super-Pământ. Așadar, momentul în care s-a format această denivelare de presiune medie ar putea fi un aspect cheie al sistemului solar”, a spus Izidoro.
Editor : M.B.
