O echipă internaţională de cercetători a descoperit că piramidele egiptene au fost construite iniţial de-a lungul unui braţ al Nilului, cu o lungime de 64 de kilometri, pe care l-au numit Ahramat (piramide, în arabă), care a dispărut ulterior, îngropat sub terenuri agricole şi deşert, transmite EFE, citată de Agerpres.
Descoperirea, raportată joi în jurnalul ştiinţific Communications Earth & Environment, ar putea explica de ce 31 de piramide, inclusiv cele din complexele piramidale de la Giza şi Lisht, sunt în prezent concentrate pe o fâşie îngustă şi inospitalieră de deşert, parte din Sahara.
Toate aceste piramide au fost construite într-o perioadă de timp de aproape 1.000 de ani, începând cu aproximativ 4.700 de ani în urmă, când Nilul avea un debit mult mai mare decât în prezent şi, în unele zone, se răsfira în mai multe braţe, potrivit dovezilor sedimentare.
Autorii studiului cred că o mare acumulare de nisip purtat de vânt, asociată unei secete majore, care a început în urmă cu 4.200 de ani, ar putea explica migrarea braţului de apă Ahramat spre est şi sedimentarea sa ulterioară.
Eman Ghoneim, cercetătoare principală la Universitatea Carolina de Nord din Wilmington, Statele Unite, şi echipa sa au studiat imagini satelitare pentru a descoperi posibila locaţie a acestui braţ străvechi al Nilului, care curgea la poalele platoului deşertic vestic al Egiptului, în imediata apropiere a câmpurilor de piramide.
Oamenii de ştiinţă au folosit ulterior studii geofizice pentru a analiza mostre de sol, confirmând existenţa sedimentelor fluviale şi a canalelor antice sub suprafaţa actuală a regiunii, ceea ce indică prezenţa, la acea vreme, a unui braţ străvechi al Nilului, Ahramat.
La multe dintre piramide se putea ajunge pe drumuri pavate, care se terminau pe malul braţului Ahramat
Descoperirea ar explica motivul pentru care câmpurile de piramide au fost concentrate de-a lungul acestei porţiuni din deşert, situată în apropierea capitalei egiptene antice Memphis. Ele erau astfel uşor accesibile, prin intermediul braţului fluviului, la momentul la care au fost construite.
Autorii studiului au descoperit, de asemenea, că la multe dintre piramide se putea ajunge pe drumuri pavate, care se terminau pe malul braţului Ahramat, ceea ce indică faptul că fluviul era folosit pentru transportul materialelor de construcţie.
Aceste descoperiri subliniază importanţa Nilului ca „autostradă” şi arteră culturală pentru vechii egipteni, şi evidenţiază, totodată, modul în care societăţile umane au fost afectate istoric de schimbările din mediul înconjurător.
Cercetătorii pledează pentru continuarea cercetărilor pentru posibile descoperiri a altor braţe dispărute ale Nilului, ceea ce ar ajuta la prioritizarea săpăturilor arheologice de-a lungul malurilor sale şi protejarea patrimoniului cultural al Egiptului.
Editor : B.C.
