Radiotelescopul astronomic ALMA a surprins un disc de praf și gaz care înconjoară o stea tânără. Cercetătorii au descoperit astfel o cantitate mare de vapori de apă, exact în locul în care planetele ar putea începe să se formeze, potrivit unui nou studiu, informează AFP, citată de Agerpres.
Noua descoperire ar putea ajuta cercetătorii să-și dea seama cum s-a format Terra și cum a apărut apa pe planeta noastră.
„Nu mi-am imaginat niciodată că vom putea să obţinem o imagine a unui ocean de vapori de apă chiar într-o regiune în care este posibil să se formeze o planetă”, a declarat Stefano Facchini, astronom la Universitatea din Milano şi principalul autor al studiului publicat în revista Nature Astronomy.
Situată în constelaţia Taurului şi foarte apropiată de Terra, la „doar” 450 de ani-lumină, steaua HL Tauri, de două ori mai mare decât Soarele, se află de multă vreme în atenţia telescoapelor terestre şi spaţiale.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Prin proximitatea şi tinereţea ei - cel mult un milion de ani -, HL Tauri oferă o imagine uluitoare a discului său protoplanetar, acea masă de gaz şi praf ce înconjoară o stea şi care permite formarea planetelor.
Potrivit modelelor teoretice, acest proces de formare ar fi deosebit de fertil într-o zonă foarte bine definită a discului: linia de gheaţă. Acolo unde apa, care există sub formă de vapori în proximitatea stelei, trece în stare solidă pe măsură ce se răceşte. Granulele de praf s-ar coagula între ele cu atât mai uşor datorită gheţii care le acoperă.
Începând din 2014, telescopul ALMA a realizat imagini fără egal ale discului protoplanetar, arătând o alternanţă de inele luminoase şi dungi întunecate. Acestea din urmă ar trăda prezenţa unor "embrioni" de planete care se formează prin acumularea de praf.
Linia de gheaţă
Şi alte instrumente au detectat apă în jurul stelei HL Tauri, reamintesc autorii studiului, dar cu o rezoluţie prea slabă pentru a determina cu precizie linia de gheaţă. Datorită amplasării sale la mare altitudine, la peste 5.000 de metri, în deşertul chilian Atacama, acest radiotelescop al Observatorului European Austral (ESO) este primul care a identificat această limită.
„Până acum, ALMA este singurul instrument capabil să detecteze în spaţiu prezenţa apei într-un disc rece de formare a planetelor”, a declarat profesorul Wouter Vlemmings de la Universitatea Chalmers din Suedia, coautor al studiului şi citat alături de profesorul Stefano Facchini într-un comunicat de presă publicat de ESO.
Radiotelescopul ALMA a detectat echivalentul a cel puţin de trei ori cantitatea de apă conţinută în toate oceanele Pământului. Toate moleculele de apă se află într-o zonă destul de apropiată de stea, cu o rază echivalentă cu de 17 ori distanţa care separă Pământul de Soare.
Un amănunt care este poate încă şi mai important: imaginile ALMA „dezvăluie o cantitate importantă de vapori de apă la diferite distanţe de stea, inclusiv într-un spaţiu în care s-ar putea forma o planetă chiar acum”, potrivit profesorului Stefano Facchini.
Se pare că nu lipseşte materia primă pentru formarea unei astfel de planete, calculele unui alt observator astronomic estimând că masa de praf disponibilă în acea zonă echivalează cu de 13 ori masa Pământului.
Studiul ar arăta astfel „modul în care prezenţa apei poate influenţa dezvoltarea unui sistem planetar, aşa cum a fost cazul în urmă cu 4,5 miliarde de ani în sistemul nostru solar”, a adăugat Stefano Facchini.
Cu toate acestea, înţelegerea de către oamenii de ştiinţă a mecanismului prin care se formează planetele într-un sistem solar rămâne incompletă.
Editor : B.C.
