Video&Foto Ziua inaugurării Catedralei Naționale. Mii de oameni au venit să vadă cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Politicieni huiduiți

Au ajuns Patriarhul Daniel și Sanctitatea Sa Bartolomeu 

ACTUALIZARE 10:15: Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic şi Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române au intrat în Catedrală, unde urmează să înceapă slujba de sfințire. 

Cei doi au fost întâmpinați de sobor. 

Nicușor Dan a venit cu familia 

ACTUALIZARE 10:00: Președintele Nicușor Dan a ajuns la Catedrala Națională. Șeful statului a venit împreună cu partenera sa de viaţă Mirabela Grădinaru şi cu cei doi copii Aheea şi Antim.

Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la slujbă. 

Invitați oficiali, la slujbă 

ACTUALIZARE 09:50: La Catedrala Națională au ajuns și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, fostul premier Marcel Ciolacu și secretarul general al PSD, Paul Stănescu. 

Și foștii premieri Viorica Dăncilă și Victor Ponta au ajuns la slujbă. 

Premierul Bolojan a ajuns la slujbă

ACTUALIZARE 09:33: Premierul Ilie Bolojan a sosit la slujba de la Catedrala Națională. 

Au ajuns la Catedrală foști președinți 

ACTUALIZARE 09:25: Au ajuns la Catedrala Națională foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu. 

Sunt așteptați și președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. 

Mii de oameni au ajuns la Catedrală 

ACTUALIZARE 09:00: Mii de oameni au ajuns la Catedrala Națională, unde are loc sfințirea picturii. 

Oamenii privesc slujba pe ecranele montate special și se roagă. 

De asemenea, la Catedrala Națională au sosit și o parte din invitații oficiali. 

Restricții în Capitală

ACTUALIZARE 07:48 Restricții de trafic și măsuri de securitate extraordinare, în ziua în care va fi sfințită Catedrala Națională. Sute de polițiști și jandarmi vor fi prezenți în punctele cheie pentru a îndruma participanții și pentru a dirija traficul.

Pe bulevardele mari ale Capitalei, circulația mașinilor va fi blocată complet până seara târziu.

Citește mai mult AICI

Deschide galeria foto

,

Programul inaugurării

Actualizare 07:17 După oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoţi delegaţi de eparhiile din Patriarhia Română şi 12 diaconi, care va avea lor între orele 7.30 - 10.00, va urma Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, oficiată, începând cu ora 10.30, de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, şi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) şi a slujbei de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale (ora 12.30), accesul credincioşilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitaţii oficiali din interiorul Catedralei şi continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spaţiul piaţetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).

Credincioşii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naţionale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie numai după ora 20.00, când se estimează că invitaţii oficiali şi grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Pelerinii trebuie să aibă la ei un act de identitate, altfel nu vor putea intra la ceremonia de sfinţire. Ei vor primi un ecuson pe care sunt obligaţi să îl poarte pe perioada evenimentului, în caz contrar neavând acces pe esplanadă.

Nicuşor Dan și Ilie Bolojan participă la slujbă

Actualizare 07:12 Preşedintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan vot participa la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, luni, 27 octombrie, şeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Cu acest prilej va avea loc ceremonia de decorare a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi a Patriarhiei Române.

La slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale vor participa și preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, premierul Ilie Bolojan, alături de demnitari şi oficialităţi.

La eveniment sunt aşteptaţi zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Bucureștiul era ultima mare capitală europeană și, implicit, ortodoxă, fără o Catedrală Națională. În această situație s-a ajuns din cauza multiplelor vicisitudini care s-au abătut asupra poporului român: crize, războaie și comunism. 

Mari personalități care au luptat pentru o Catedrală Națională

Mihai Eminescu a semnalat în Ziarul Timpul faptul că „Noi înşine, în marea capitală a României, a cărei capitală ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării”. Articolul poetului nepereche a fost scris în 1881.

Mitropolitul Pimen Georgescu a fost o altă figură extrem de importantă.

Ierarhul a făcut parte din comisia de organizare a concursului internaţional pentru proiectarea catedralei din Bucureşti lansat în 1891.

„Catedrala din Bucureşti este catedrala ţării, monumentul naţional cel mai important, căci el simbolizează în gradul cel mai înalt credinţa nestrămutată a poporului român în religia creştin-ortodoxă. El trebuie să fie conceput cu multă inimă şi dragoste pentru credinţă şi ţară”, spunea Mitropolitul Pimen despre viitoarea catedrală.

Anii au trecut, proiectul nu s-a materializat. În 1920 Regele Ferdinand a adresat Sfântului Sinod un hrisov regal prin care anunţa hotărârea de a construi în Bucureşti o biserică monumentală în amintirea victoriei armatelor române în războiul de reîntregire.

El a făcut referire la cântarea „Cu noi este Dumnezeu” despre care a spus că trebuie să răsune în „Biserica Mântuirii, pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala Tuturor Românilor ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite”.

În 1924 Ioan Slavici a publicat un articol intitulat „Catedrala Bucureştilor” în revista Arhitectura. El reaminteşte de practica Sfântului Ştefan cel Mare de a construi o mănăstire după fiecare victorie şi spune că „românii din zilele noastre trebuie să ridice şi ei o catedrală la Bucureşti unde nu e nicio biserică mai încăpătoare în care mulţi creştini pot să se roage împreună pentru binele obştesc”.

Slavici a încheiat cu un gând profetic: „Minune prea de tot mare nu ar fi dacă trebuie să treacă fie măcar şi numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la Bucureşti – dacă mai e să se facă un asemenea început”.

Scriitorul şi omul politic Octavian Goga şi-a exprimat părerea despre amplasamentul catedralei într-un articol publicat în ziarul Universul din Martie 1929.

Printre altele el preciza că o „catedrală nu e nicăieri un simbol de izolare, ci de dumnezeiască proteguire a sufletului mulţimii în toate alegerile lui”.

Dezideratul

După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege care prevedea construirea unei catedrale în Capitală.

Astfel s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a reluat ideea și chiar a sfințit un loc pentru catedrală, în Piața Unirii. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul pe care-l sfințise anterior Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei au fost demolate, iar două translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de aşezare a pietrei de temelie şi sfințirea locului final destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie. Evenimentul a avut loc în 29 noiembrie 2007.

Începutul lucrărilor

Proiectul a fost asumat apoi şi de stat prin legea 376 din 28 decembrie 2007: „Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”, prevede aceasta.

Patriarhul Daniel a sfințit în data de 24 octombrie 2011 Paraclisul Catedralei Naționale. Paraclisul a fost dedicat Învierii Domnului că el anunță „învierea” celor cinci biserici „răstignite” odată cu ridicarea Catedralei Naționale.

Cu program zilnic de rugăciune secondat de nenumărate campanii filantropice și multe alte activități, comunitatea de la paraclis este practic baza duhovnicească pe care se construiește Catedrala Mântuirii Neamului.

La sfârşitul anului 2010 au început lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului, iar în iulie 2018 a debutat deja pictarea în mozaic.

Materializare visului

Mii de credincioşi din ţară şi de peste hotare au asistat în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, la momentul istoric al sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului. Alți 60 de ierarhi și mii de clerici au fost alături de cei doi patriarhi care au oficiat slujba sfințirii.

Imediat după sfințire a început un pelerinaj amplu, peste 150.000 de români au reușit să se închine în altarul catedralei în cele opt zile, cât a fost deschisă publicului.

La câteva zile de la sfințire a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. În data de 30 noiembrie 2018 au slujit în catedrală Patriarhul Ierusalimului împreună cu Patriarhul României.

Alături de sărbătoarea Sfântului Andrei, lăcașul de cult mai are hramul Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor.

Detaliile tehnice

Catedrala este cea mai mare biserică ortodoxă din lume și cea mai înaltă construcție religioasă din România.

• Înălțime totală: aproximativ 120 metri (până în vârful crucii centrale)
• Suprafață desfășurată: peste 38.000 metri pătrați
• Capacitate interioară: între 5.000 și 8.000 de persoane (până la 100.000 în exterior, la slujbe mari)
• Turla Pantocratorului: atinge 106 metri
• Iconostas: cel mai mare din lume, conform Cărții Recordurilor – 23,8 m lungime și 17,1 m înălțime

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecţia dintre strada Calea 13 Septembrie şi strada Izvor.

Terenul cu o suprafaţă de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcţia est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

În zona amplasamentului se află mai multe construcţii monumentale care reprezintă importante instituţii ale statului, respectiv Palatul Parlamentului, Academia Română (Institute de cercetare) și Ministerul Apărării Naţionale, de asemenea Hotelul Marriott şi o serie de blocuri de locuit desfăşurate de-a lungul străzii Calea 13 Septembrie. În acest context urban, Catedrala poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într-un ansamblu urbanistic unitar și reprezentativ.

Construcţia Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ±0,00 şi a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ±0,00.

Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit.

Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniță.

La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.

La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclispentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.

Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție si contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident, după cum se arată în descrierea de pe pagina oficială. 

Costurile ridicării Catedralei Naționale

Finanțarea construcției a fost realizată din surse multiple:

• Fonduri publice: alocări anuale de la Guvern, primării și consilii județene
• Donații private: de la persoane fizice, companii și credincioși
• Buget total estimat (la finalizare): peste 200 milioane de euro