Primăria Capitalei a anunțat derularea unei ample campanii antidrog în principalul oraș al țării. După cum ne anunță oficialii: „Campania se va desfăşura în mijloacele de transport în comun, în presă şi pe reţelele de socializare, prin intermediul unui clip video, dar şi la sediul Dalles, unde se va juca piesa de teatru „În ceaţă”. Digi24.ro a vorbit cu Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă. Acesta consideră că demersul PMB este încă o „abordare falimentară”.
Oficialii își propun, prin campanie următoarele „Pe ecranele din mijloacele de transport în comun (STB, metrou), în presă și pe rețelele de socializare veți vedea un clip video emoționant, de impact, cu viața la răscruce a unui adolescent pus în fața unei alegeri: drogurile sau viața?”
Vlad Zaha, specialist în politici publice din domeniul drogurilor, a vorbit în termeni duri despre impactul pe care l-ar putea avea această campanie:
„Campania antidrog este un eșec previzibil. Majoritatea elementelor ei sunt dovedite global fie drept ineficace (nefuncționale), fie chiar dăunătoare potrivit standardelor Organizației Mondiale a Sănătății și Națiunilor Unite. Astfel de campanii nu pot preveni, întârzia, cumpăta consumul sau scădea pericolele asociate acestuia. În același timp în care nu poate avea efectele dorite, campania aceasta poate face consumul deja-existent mai periculos, poate trezi interesul pentru substanțe, poate scădea șansele oamenilor de a cere ajutor, a accesa informații corecte, a se raporta corect la cei care deja consumă substanțe - toate aceste neajunsuri în timp ce poate stigmatiza, marginaliza, îndepărta oamenii de suport, înțelegere, reducerea riscurilor sau tratament, după caz.
În fond, această campanie se încadrează perfect în abordările falimentare ale României din ultimii 25 de ani - frică, pedeapsă, emoție irelevantă de tip “viața sau drogul”. În timpul fiecărei strategii naționale întinse pe 7 ani (2005-2012, 2013-2020), consumul tuturor substanțelor a crescut în medie cu câte 80% și pe spatele acestui gen de campanii-sperietoare și mai rău decât atât, lipsa de abordări omologate internațional, subfinanțarea cronică a serviciilor suport, absența adresării problemelor reale ale tinerilor, înăsprirea legislației, au dus la creșterea consumului și a daunelor pe toate planurile: consum iresponsabil, neinformat, combinații de substanțe noi & tradiționale, accidente, supradoze, dosare penale, printre altele.
Culmea este că această campanie nici nu pare că își propune să afle, științific, dacă are impact sau nu - nu vor fi studii longitudinale pe cei care participă în cadrul lor pentru a putea vedea dacă (sau cu cât) au crescut sau scăzut indicatorii de experimentare, consum ocazional, consum recreațional sau problematic, nu vor fi comparații între cei care participă la aceste campanii și cei care nu participă, nu există nimic de acest gen.
Făcută doar să fie
Campania aceasta pare deci “făcută doar să fie, nu să funcționeze”. Partea mai tristă este că zecile sau sutele de mii de euro care vor fi, probabil, cheltuite pe acest demers ar fi putut dota echipe de medici, psihologi/psihoterapeuți și consilieri pentru cel puțin 1 an de zile, pentru intervenții funcționale, la standarde internaționale, atât de prevenire, cât și de reducere a riscurilor consumului deja existent.
Desființarea fostei Agenții Naționale Antidrog și înființarea noii Agenții (ANPCDDA) s-a făcut tocmai și pentru a nu mai vedea acest gen de campanii în spațiul public. Iată-ne însă la un an distanță cu aceleași abordări pe care niciun specialist în domeniu nu și-ar pune parafa, a transmis Vlad Zaha pentru Digi24.ro.
Date oficiale
Fostul ministru al Justiției, prezenta încă în 2023 situația dramatică în care se află Capitala și la capitolul consum de droguri. Potrivit oficialei, în București sunt cel puțin 1.000.000 de consumatori de droguri.
„La nivel de București-Ilfov a crescut consumul de drog ilicit de-a lungul vieții din 2013, când era de 14%, în 2019 la 23,7 %. Câți locuitori avem pe București-Ilfov? Peste 3 milioane. Asta înseamnă peste 750.000 de oameni doar în regiunea asta. E o cifră mult mai mare în 2023, numai dacă ne uităm la numărul de dosare, care a crescut exponențial. În 2015 aveam 8700 de dosare, acum avem 20.000 de dosare în lucru la DIICOT. Vorbil de crestrea consumului, cât și a traficului”, a explicat Gorghiu.
Mai jos puteți urmări imaginile care vor fi rulate în transportul public din Capitală.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : A.R.
