Mâine încep Jocurile Olimpice de la Rio. Cifre, controverse, participanți

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

Mişcarea olimpică a început în antichitate şi a fost readusă la viaţă de Pierre de Coubertin, spre sfârşitul secolului XIX. Este cel mai important eveniment sportiv din lume şi inevitabil a fost afectat de-a lungul timpului de războaie, politică, mişcări sociale, dar şi de fenomene naturale. Sportivi ca Jesse Owens, Nadia Comăneci sau Michael Phelps au făcut istorie. Publicul s-a bucurat şi de spectacolul sportiv, dar şi de tradiţiile create pentru Jocurile Olimpice – ştafeta şi aprinderea flăcării olimpice, defilarea sportivilor şi festivităţile legate de competiţie.

Jocurile Olimpice de vară încep, vineri, la Rio de Janeiro, iar timp de 17 zile întreaga lume va urmări peste 10.500 de sportivi, care vor lupta pentru medalii în 42 de discipline sportive.

Melodia oficială a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, „Alma e Coração”, este interpretată de starul samba Thiaquinho şi rapperul Projota.

Televiziunea Română, official broadcaster Rio 2016, asigură, în acest an, cea mai mare acoperire din istoria transmisiunilor de la Jocurile Olimpice. Peste 700 de ore de transmisii, difuzate 90% în direct, precizează Agerpres.

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

Chiar înainte de startul oficial de la Rio, planeta a intrat deja în atmosfera Jocurilor Olimpice. Competițiile sportive au început deja în Brazilia, iar românii au ocazia să vadă, în această seară și noapte, trei partide de fotbal cu adevărat olimpic. Brazilia — Africa de Sud, Portugalia — Argentina și Suedia — Columbia sunt cele trei meciuri care vor fi difuzate de Televiziunea Română.

96 de sportivi români vor participa în cadrul a 14 sporturi. Vor fi însoțiți de șapte rezerve. Cele mai numeroase delegații sunt cea de la atletism cu 23 de sportivi și cea de la canotaj cu 18 sportivi. Vizualizați lista aici.

Gimnasta Cătălina Ponor va fi port-drapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Rio de Janeiro

Au fost cinci sportivi nominalizați, gimnastul Marian Drăgulescu, jucătoarea de tenis Simona Halep, handbalistaCristina Neagu, trăgătorul Alin Moldoveanu și gimnasta Cătălina Ponor. „Ponor a primit cele mai multe voturi din partea Comitetului Executiv și ea este alegerea noastră pentru portdrapelul României la JO 2016”, a precizat președintele COSR. 

RIO 2016 - Cifrele Jocurilor Olimpice

1 - Este pentru prima oară în istoria Jocurilor Olimpice când o ţară din America de Sud este organizatoare. Rio 2016 este a 31-a ediţie a JO. Anterior: 16 ediţii au fost organizate în Europa, şase în America de Nord, trei în Asia şi două în Oceania. Trei ediţii nu au avut loc (1916, 1940, 1944).

2 - Preşedinţii Braziliei aşteptaţi la ceremonia de deschidere: Dilma Rousseff, suspendată din funcţie şi care se confruntă cu procedura de destiturie, şi Michel Temer, vicepreşedinte şi preşedinte interimar.

22 - Numărul de medalii olimpice - din care 18 de aur - pe care le are americanul Michael Phelps, cel mai titrat sportiv din istoria JO, aflat la a cincea Olimpiadă.

207 - Numărul delegaţiilor prezente, dintre care pentru prima oară una formată din refugiaţi

25.000 - Numărul jurnaliştilor acreditaţi.

32 - Numărul de situri olimpice în oraşul Rio de Janeiro, concentrate în patru mari zone: Barra De Tijuca; Copacabana; Maracana şi Deodoro.

33.000 - Numărul de taxiuri de la Rio

42 - Numărul de discipline sportive desfăşurate în cele 17 zile de competiţie. Golful a reapărut ca sport olimpic după 112 ani de absenţă.

Şi rugbiul revine după 92 de ani.

450.000 - Numărul prezervativelor distribuite celor 10.500 de sportivi, 41 de fiecare, adică două pe zi.

5 miliarde de dolari - Acesta este bugetul iniţial. Însă bugetul a fost redus, astfel că sportivii nu au televizoare în camere, s-a făcut economie la hârtie, iar zona VIP este mai modestă ca la alte ediţii.

500.000 - Numărul turiştilor aşteptaţi la Rio de Janeiro

65,9 - Procentajul locuitorilor din Rio, care apreciază că Jocurile vor fi un succes.

306 medalii - Numărul de medalii decernate. Acestea vor fi primite de 136 de femei, 161 de bărbaţi, iar nouă vor fi pentru probe mixte.

7,5 milioane - Numărul de bilete puse în vânzare, din care 3,8 milioane vândute la un preţ mai mic de 30 de dolari.

750.000 de metri pătraţi - Aceasta este suprafaţa totală a satului olimpic

40.000 de paturi, 80.000 de mese, 100.000 de scaune, 60.000 de umeraşe vor exista în satul olimpic, iar 11 milioane de mese vor fi servite.

45.000 de voluntari vor ajuta la buna desfăşurare a evenimentului.

78.000 - Capacitatea stadionului Maracana, unde vor avea loc ceremoniile de deschidere şi de închidere.

31 - Atâtea clădiri de 17 etaje formează satul olimpic. Cele 3.604 de apartamente vor fi vândute după competiţie.

85.000 - Numărul de persoane însărcinate cu securitatea la JO (la Londra în 2012 au fost 42.000 de persoane).

10.500 - Numărul de sportivi provenind din 206 ţări diferite.

301 medalii pentru România în istoria Jocurilor Olimpice

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

România a obţinut 301 medalii la ediţiile de până acum ale Jocurilor Olimpice de vară, cele mai multe la gimnastică, disciplină în care performanţele Nadiei Comăneci au rămas legendare, relatează News.ro

Nadia Elena Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. 

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

Ediţia din 1984 a JO a fost cea mai de succes pentru ţara noastră, care a câştigat 53 de medalii şi a încheiat pe locul doi în clasamentul pe naţiuni.

Gimnastica i-a adus României 71 de medalii – 25 de aur, 20 de argint şi 26 de bronz. În canotaj s-au obţinut 37 de medalii, din care 19 de aur, 10 de argint şi 8 de bronz, în timp ce la atletism, România a obţinut 11 medalii de aur, 14 de argint şi 10 de bronz.

Sportivii români au mai câştigat medalii olimpice de-a lungul timpului la kaiac-canoe (10 aur, 10 argint, 14 bronz), lupte (7 aur, 8 argint, 17 bronz), tir (6 aur, 4 argint, 5 bronz), scrimă (3 aur, 5 argint, 7 bronz), nataţie (3 aur, 2 argint, 4 bronz), haltere (2 aur, 7 argint, 4 bronz), box (una aur, 9 argint, 15 bronz), judo (una aur, 2 argint, 3 bronz), handbal (una argint, 3 bronz), călărie (una argint, una bronz), gimnastică ritmică (una argint), rugby (una bronz) şi volei (una bronz).

România nu a avut reprezentanţi la ediţiile din 1896 (Atena), 1904 (St Louis), 1908 (Londra), 1912 (Stockholm), 1920 (Antwerp), 1932 (Los Angeles) şi 1948 (Londra) ale Jocurilor Olimpice. La Antwerp ar fi trebuit să participle 40 de sportivi români la şapte sporturi, dar fondurile adunate au fost insuficiente pentru a asigura deplasarea în Belgia.

Brazilia, o gazdă cu multe probleme

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

Puţine Jocuri Olimpice din istorie au fost marcate de mai multe probleme decât cele care vor începe vineri la Rio de Janeiro. Autorităţile sunt în urmă cu organizarea, iar unii sportivi sunt nemulţumiţi de condiţiile din satul olimpic. Alţii nici nu au venit, preferând să nu rişte să se infecteze cu virusul Zika. În plus, gradul de poluare al oraşului e mai mare decât recunosc autorităţile. Peste toate, Brazilia e cuprinsă de o criză politică şi de cea mai gravă recesiune economică din anii '30 încoace.

Oamenii sunt nemulţumiţi că statul a cheltuit prea mulţi bani cu organizarea ediţiei din acest an. Poliţiştii au folosit împotriva lor gaze lacrimogene, grenade asurzitoare şi gloanţe de cauciuc, iar spiritele s-au calmat într-un final. Însă nemulţumirile persistă, în contextul în care Brazilia trece printr-o perioadă dificilă.

Ţara se confruntă cu cea mai gravă recesiune din ultimii 25 de ani, la care se adaugă şi scandalurile politice fără sfârşit. 85 de mii de poliţişti şi militari asigură paza la aceste Jocuri Olimpice, de două ori mai mulţi ca la ediţia precedentă de la Londra.

Un jurnalist neo-zeelandez a spus că, în camera care îi fusese rezervată în zona pentru presă, nu exista cap de duş, ci doar o gaură în perete de unde ieşea apa. În schimb, fanii care au ajuns deja la Rio sunt optimişti în legătură cu desfăşurarea Olimpiadei. Miercuri a ajuns la Rio şi flacăra olimpică.

Deschide galeria foto

,