Sporturile de iarnă, o Cenușăreasă. Bazele de antrenament din România sunt puține, iar multe dintre ele degradate

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

La Sinaia, de exemplu, din pârtia de bob care avea un kilometru şi jumătate în anii '70 a mai rămas doar un ciot de 150 de metri. Există, totuşi, exemple pozitive. La Râşnov este o pârtie de sărituri şi un circuit de biatlon care au costat 15 milioane de euro şi concurează la dotări cu cele occidentale.

Cândva mândria pasionaţilor de bob din Sinaia, pârtia arată acum dezolant. Din cei 1500 de metri pe care îi avea în anii '70, au rămas de zece ori mai puţini, gheaţa nu este bine şlefuită, iar sportivii care muncesc din greu cu gândul la o medalie, trebuie să se antreneze în străinătate.

„Ar fi extraordinar dacă am avea și noi o pârtie cum sunt ale nemților măcar. Și cinci viraje ar fi bune, că putem să testăm niște lucruri la sanie. Totul e de rutină în acest sport”, spune un sportiv.

Antrenorii care îi ajută pe copiii care se dau pe ciotul de pârtie din Sinaia trăiesc acum cu amintirile de pe vremea când ei erau în sanie şi coborau cu viteză pe gheaţa netedă.

„A fost prima pârtie pe care am concurat, am fost chiar la un concurs internațional care pe vremea aia se chema Cupa Prietenia. Au fost foarte multe națiuni aici”, își amintește antrenorul Corina Drăgan.

Însă acum, chiar şi pentru cei mici pârtia are cel mult o valoare sentimentală.

„Pentru mine, să mă dau pe această partie este ceva incredibil, unde s-a dat tatăl meu, s-a dat fratele meu, este pur și simplu foarte frumos”, afirmă entuziasmat un tânăr sportiv.

Există şi baze sportive dotate, unde sportivii pot face performanţă.

La Râşnov, cei 160 de copii care visează să ajungă pe podium la Olimpiadă se antrenează într-o bază sportivă care a costat 15 milioane de euro. O treime din bani a venit din sponsorizări, restul de 10 milioane de euro de la buget. Au patru trambuline, circuit de biatlon, tunuri de zăpadă, instalaţie de telescaun şi chiar un lift. Iar dotările excelente au propulsat deja un sportiv, care ne reprezintă ţara la sărituri cu schiurile, la Soci - Iulian Pâtea.

„E în elita mondială. E o cinste pentru România că a ajuns la 16 ani să concureze la Olimpiadă. Aici am început cu el, pe trambulinele vechi. Pe trambulinele de 5 metri, de 15 metri. Dar am lucrat enorm de mult cu el la sală”, spune Gheorghe Gerea, antrenor la CSS Dinamo Râșnov.

Însă lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. În timpul comunismului, România avea şase baze sportive unde se puteau face sărituri cu schiurile, condiţiile nu erau nici pe departe ca în Occident.

Acum, sunt 12 antrenori la Râşnov. Nu sunt bine plătiţi, dar îi motivează rezultatele elevilor lor.

Întreţinerea bazei sportive scoate anual 150.000 de euro din bugetul local al Râşnovului. Cât despre venituri, sunt mici, pentru că autorităţile au hotărât să nu le ceară taxă de antrenament copiilor.