Din dragoste pentru sport. Imagini de la Academia lui Hagi și de la un antrenament de drifting profesionist

Puştii au între 10 şi 12 ani. Şi mănâncă deja fotbal pe pâine. Fac patru antrenamente pe săptămână şi vin şi în weekend să joace un meci. Cinci zile din şapte deci sunt pe teren, pentru că vor să devină cei mai buni. Şi sunt ajutaţi nu doar cu tehnica, ci mai ales cu încurajarea. La nivel mental. Asta se predă la Academia de Fotbal Gheorghe Hagi: să nu le fie teamă să câştige, să lupte pentru victorie.

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

În total sunt peste 200 de băieţi care se antrenează la Ovidiu, în această bază sportivă întinsă pe şapte hectare, cu opt terenuri şi o arenă de 4 500 de locuri. Iar 66 dintre băieţi, cei mai buni, au parte de un regim unic în România: se bucură de cazare, masă, școală, antrenamente, totul gratuit. Desigur, cu preţul de a sta acolo, în campus, departe de părinţi. Dar fericiţi că fac ce le place cel mai mai mult.

Încă de la deschidere, în 2009, „Regele” promitea că şcoala lui va deveni o „pepinieră” pentru loturile naţionale şi că va da cel mai bun jucător din România. Şi iată că în 2018, jucătorul român cu cele mai bune rezultate în afara ţării este Răzvan Marin, mijlocaşul de 21 de ani crescut de Hagi în Academie şi vândut în Belgia, la Standard Liege, pentru 2 milioane şi jumătate de euro.

Când au văzut că şcoala lui Hagi de la Constanţa începe să dea rezultate, străinii au devenit dintr-odată curioşi. Oameni de fotbal de la FIFA, UEFA, din Italia, Anglia au venit în vizită. Să afle în ce a investit Hagi 10 milioane de euro. Şi cum a reuşit să câştige cu o echipă tânără, FC Viitorul, campionatul României.

Citiți și: INTERVIU. Se gândește să candideze. Ce planuri de viitor mai are Hagi 

Dincolo de a produce jucători pentru fotbalul de înaltă performanţă, Hagi şi-a propus pur şi simplu să îmbunătăţească viaţa copiilor prin fotbal şi să promoveze sportul ca mod de viaţă sănătos. Ceea ce ar trebui să facă statul în mod constant.

Pentru că sportul nu înseamnă doar mişcare, ci şi disciplină, politeţe, socializare, organizare, strategie, concentrare. Abilităţi pe care încearcă să le dezvolte şi Sorin Ene, un pilot profesionist, printr-un sport mai puţin cunoscut în România: driftul.

În maşină, alături de Sorin se află Edi, un băiat de 16 ani, care, înainte de avea dreptul să dea de permis, învaţă să facă derapaje controlate. Prima lecţie, cea mai importantă, rotirea la 360 de grade în jurul unui punct fix. Cerculeţul. Lecţia a doua: cum se foloseşte corect frâna de mână. De fapt, cum poţi să faci roţile, cu bună ştiinţă, să patineze. Este motivul pentru care Edi a trecut de la şcoala de pilotaj la cea de drift. Pentru că la carting, dacă îţi aluneca fundul maşinii era o greşeală, aici e o artă.

Cursurile ar fi bune pentru orice şofer, mai ales pe timp de iarnă. Dar sigur că Edi nu s-a apucat de drift cu gândul că va veni un moment când o să-i patineze maşina pe gheaţă. Ci pentru că vrea să reuşească şi el, după ce va termina toate cele patru module ale cursului, să facă ceea ce ştie cel mai bine profesorul lui - spectacol.

- Nu e periculos sportul ăsta?

- Orice activitate din lumea asta, cu atât mai mult cu cât este motorsport implică un risc. Dar vreau să vă spun că din momentul în care am fost recunoscuți și afiliați Federației Române de Automobilism Sportiv, regulile pe partea de siguranță și regulamentul este extraordinar de strict și foarte bine închegat. Măsurile și normele de siguranță sunt extraordinar de sporite într-o asemenea mașină. Avem cuști de protecție omologate. Echipamentele noastre sunt omologate. În doi-trei ani am ajuns să fim ca nivel la nivelul piloților și echipării unei mașini de raliu, spune Sorin Ene, pilot profesionist de drift.

- Tu practic ai trecut de la lucruri ilegale la un sport recunoscut.

- Sigur că da.Este un lucru asumat. Pentru că știi ce m-am gândit, Teodora? În general, în orice domeniu sunt niște trepte pe care poți să le urci. Nu poți să le sari. Sari o dată, sari de două ori și cazi. Dar din urcatul acestor trepte înveți întotdeauna câteva ceva. Iar partea ilegală, unde eu am activat, pentru că așa erau vremurile, așa erau legile. Organizatorii erau ilegali și așa mai departe. Am învățat foarte, foarte mule. Și tocmai de aceea vin cu recomandări către cei care vor să se apuce să o facă profesionist. Cu un profesionist alături, în spații special amenajate. Nu pe stradă, subliniază Sorin.

Şi da, driftul e un sport. Un motorsport. E nou la noi, dar în Japonia a apărut în anii '80 şi a devenit un sport naţional. Pentru că până la urmă, nu contează ca învârţi de volan, că baţi mingea sau că pedalezi. Important e să nu stai pe loc.

România ocupă locul doi în Europa la obezitate infantilă. O realitate pe care Asociaţia Junior Sport încearcă să o schimbe.

Ca să fie interesaţi de sport, copiii au nevoie de modele. Asociaţia a înteles asta şi, de trei ani, convinge foşti mari campioni să meargă prin şcoli şi să le povestească elevilor despre împlinirile pe care ţi le aduce sportul. Şi deja au început să se vadă rezultate.

Marius Dumitru, redactor-șef revista Junior Sport: „Vă dau cel puțin două exemple concrete. Împreună cu marea noastră atletă Monica Iagăr am fost la o școală undeva în Giulești. La o oră de sport asemănătoare cu cea care s-a desfășurat astăzi. Din acea clasă, șapte copii au mers la diverse secții de sport la clubul Dinamo. Ceea ce mi se pare un lucru deosebit. Un lucru similar s-a întâmplat la Colegiul Tehnic Chiajna, unde am avut o acțiune cu marele nostru campion mondial și olimpic la gimnastică Marian Drăgulescu.  Și care la fel: în urma acestei activități, patru dintre copiii care erau acolo au îmbrățișat acest drum....”

Totuşi, o asociaţie, de una singură, nu poate face minuni. Foştii campioni care îşi deschid şcoli pentru sportul care le-a adus lor medalii fac şi ei ce pot. Dar locul unde toţi copiii ar putea fi atraşi, cu uşurinţă, către sport, este tot şcoala. Din două milioane şi jumătate de elevi, doar 12 500 sunt legitimaţi la cluburile sportive. Asta înseamnă 0,5 la sută din populaţia şcolară.

Sigur că nu avem infrastructură şi nici suficienţi antrenori. Dar nici într-o şcoală vizitată de reporterul Digi24 nu exista o sală de sport. Totuşi, diriginta lor, care este şi profesoară de educaţie fizică, a făcut cumva şi a improvizat o sală într-o fostă clasă. E drept ca ea însăşi e fostă campioană la canotaj şi ştie că sportul te scapă nu doar de obezitate, dar formează și caractere. Indiferent cum se cheamă el.

Citiți și:  „Nu vă las să filmați, mă faceți de râs”! Cum se face azi în România sportul de performanță

(Emisiunea „Plan detaliu”, realizată de Teodora Ghenciu, se difuzează în fiecare duminică la Digi24, de la 20:30. Arhiva emisiunii, aici.)