Cum e să joci fotbal pe întuneric? Echipa care a calificat România la Campionatul European
- Aplicaţia Digi Sport poate fi descărcată acum din Google Play şi App Store
- SuperLiga: FCSB - Rapid, sâmbătă, 20:30, DGS 1
Când pasiunea este mare, poţi să joci fotbal şi pe întuneric. Puţină lume ştie că avem o echipă naţională formată doar din nevăzători, care s-a calificat la Campionatul European. Şi dacă vă întrebaţi cum se poate juca în aceste condiţii, aflaţi că mingea are în ea nişte clopoţei, ca să se poată orienta sportivii. Doar trei oameni au vederea bună în echipă: portarul, ghidul şi antrenorul, care ajută fotbaliştii să ajungă la poartă ori să oprească atacurile adversarilor.
Fotbaliştii nevăzători se orientează, ca în viaţa de zi cu zi, după zgomote. La loviturile de pedeapsă, un ghid bate în barele porţii pentru ca jucătorul să îşi traseze în minte limitele. Sportul pe nevăzute este mai epuizant, spun cei care îl practică, pentru că trebuie să fie mult mai atenţi şi mai concentraţi.
„Aud informații de la portar, de la colegii mei și informații pe care eventual trebuie să le ignor, de la ghidul advers. El își face treaba lui, își ghidează atacanții. Îmi dezvolt auzul ascultând mingea și ceilalti colegi”, explică Alexandru Cucu, stoperul echipei naționale de nevăzători.
Fotbaliştii nevăzători joacă pe terenuri speciale. Sunt un sfert din cele normale și au porţi mai mici.
În naţională joacă şi câţiva tineri cu vederea doar parţial afectată, dar ca să fie aceleaşi condiţii pentru toţi, sunt obligaţi să joace cu ochelari speciali, ca să nu vadă nimic.
Sportivii speciali au trei ajutoare. Portarul ghidează stoperii să blocheze adversarii, de exemplu. Echipa are însă şi alte atuuri.
„Fiecare echipă are în teren patru jucători nevăzători de câmp și un portar văzător. Mai mult de atât, terenul este împărțit în trei zone: zona portarului, o zona liberă în mijloc și zona de atac. Echipa care atacă din stânga spre dreapta întotdeauna are în spatele porții adverse un ghid care are drept să îi ghideze, să le spună poziția în teren, să vădă câmpul liber, pe unde poate să intre, dar nu are voie să vorbească decât în ultima treime, în ultimii 12 metri. Până acolo, antrenorul are zona din mijloc și portarul zona portarului. Aşa că nimeni nu poate să conteste: fotbalul jucat de nevăzători este într-adevăr un sport de echipă, în care atacanţii ajung să dea gol ghidaţi de instinctul pur de orientare, dar ajutaţi de colegii lor care văd”, explică Sorin Lepădatu, antrenorul echipei.
Vedeta naţionalei de fotbal a nevăzătorilor este Florin Kovacs, golgheterul tricolorilor, cu peste 20 de reuşite. Cel mai bun om din naţionala nevăzătorilor adoră fotbalul, deşi admite că este infernal de greu. A ţinut însă la visul lui de mic şi a improvizat.
Florin și-a pierdut vederea din cauza unei maladii care a evoluat cu înaintarea în vârstă. „A fost descoperită la 9 ani, când puteam să scriu și să citesc ca oricare alt copil”, povestește tânărul, care are cumva o perspectivă ironică asupra lucrurilor: „Am ajuns la 30 de ani când, neplătind curentul, mi-a tăiat lumina”.
„Noi am jucat fotbal de mici. Băgam mingi în pungi pentru a face zgomot. Jucam fotbal cu cutii de conserve și așa mai departe. Era modalitatea noastră de a putea să, mă rog, asimilăm acea joacă cu fotbalul”, povestește Florin Kovacs, golgheterul echipei.
Până la campionatul european din septembrie, din Italia, naţionala noastră de nevăzători se antrenează aproape în fiecare zi. Şi promit că la Roma vor face totul ca să fim mândri de ei! Hai România!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
