1 mai în comunism: marșuri obligatorii și ofițeri infiltrați la grătare
De 1 mai, în perioada comunistă, sărbătoarea începea la 09.00 dimineața cu discursuri pompoase în limbaj de lemn. Nicolae Ceauşescu dădea startul, urmat fiind de alţi lideri comunişti la nivel de judeţ. Muncitorii trebuiau să-şi arate apoi dragostea şi stima faţă de conducătorii iubiţi, participând cu sutele de mii la marşurile la care prezenţa era obligatorie. Abia după prânz se dădea liber la petreceri câmpeneşti. Nimeni nu făcea însă un pas fără ca Securitatea să ştie. Ofiţerii erau infiltraţi erau peste tot. Până şi lângă grătarele făcute de români la iarbă verde, menite să arate prosperitatea. Digi24 a studiat în premieră documentele cu planurile Securităţii de 1 Mai.
1 Mai muncitoresc. Una dintre cele mai importante sărbători ale epocii comuniste şi o zi în care Securitatea statului era în alertă. De 1 Mai, principala misiune a ofiţerilor de informaţii comunişti era să evite orice manifestaţie antisistem. În timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, pregătirele pentru sărbătoarea muncii începeau cu cel puţin o lună înainte. Angajaţii Securităţii concepeau planuri detaliate despre cum să se infiltreze printre oamenii ieşiti la concerte, la petreceri câmpeneşti sau în parcuri. Documentele care consemnează aceste planuri sunt şi astăzi păstrate în arhivele fostei Securităţi.
„Am în mână un dosar fond documentar din 1980 în care acţiunea, supravegherea tututor manifestărilor derulate cu ocazia zilei de 1 mai a fost numită: Primăvara 80. Foarte interesant este că pentru Securitate ziua asta se împărțea de fapt în două zile”, a explicat purtătoarea de cuvânt a CNSAS, Ancuța Median.
De 1 Mai, erau scoşi pe stradă de două ori mai mulţi securişti decât în mod normal. Nicolae Ceauşescu şi liderii de partid participau la mitinguri publice doar în prima parte a zilei. Ofiţerii de Securitate notau fiecare pas pe care urmau să-l facă.
„Au un limbaj de lemn şi destul de milităros, cum era normal. Vă exemplific: „Unităţile centrale, inspectoratele judeţene şi al Municipiului Bucureşti vor lua măsuri specifice în vederea exercitării unui control deplin asupra persoanelor pretabile la acte duşmănoase sau de dezordine care pot afecta acţiunea”, a spus purtătoarea de cuvânt a CNSAS.
Securitatea avea grijă ca Nicoae Ceauşescu să audă doar aplauze şi urale atunci când participa la evenimente publice. Planurile erau aprobate personal. Şi asta nu era tot.
„Începând de la dirijarea informatorilor în rândul mulţimii, a oamenilor muncii, a ofiţerilor acoperiţi care supravegheau din diverse colţuri totul, până la măsuri de filaj, de interceptare”, a explicat Ancuța Medina.
Pasajele din documentele Securităţii arată clar ce categorii de oameni erau vizaţi de măsurile stricte de supraveghere: „persoanele care, sub influenţa propagandei unor posturi radio străine, răspândesc diferite zvonuri şi caută să influenţeze starea de spirit a populaţiei."
În arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt păstrate planuri şi din anii 50.
„Trebuie să recunoaştem că planurile nu erau atât de elaborate ca cele din anii '70-'80. Se numeau directive, directivă in vederea măsurii de ordine pază şi securitate cu ocazia zilei de 1 mai. Din 1952 avem aici un document. Pentru ei, orice manifestaţie unde se aduna mai mult de două persoane reprezenta un interes major”, a spus purtătoarea de cuvânt a CNSAS.
Poate că singura adunare publică scăpată de sub controlul Securităţii a avut loc pe 21 decembrie 1989 şi a dus la înlăturarea regimului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
