Domeniul important pentru care Guvernul a alocat mai puțini bani decât firmele private
Cercetarea românească nici măcar nu mai poate fi denumită Cenuşăresă. E direct cenuşă. În 2017, alocările pentru acest sector cheie de dezvoltare au fost de doar jumătate de procent din Produsul Intern Brut. De patru ori mai puţin decât media europeană. Iar cei mai mulţi bani au fost alocaţi de privaţi, nicidecum de stat. Doar contribuţia statului ar fi 0,2% din PIB. La Bucureşti avem, dacă nu ştiaţi, un minister care poartă numele de Ministerul Cercetării şi Inovării. Care doar pare să toace frunză la câini. Şi să mai facă rău din când în când. A fost condus, până la sfârşitul lui august, de Nicolae Burnete, cel care a demisionat după ce a reuşit să-şi pună mai mulţi cercetători în cap din cauza ineficienţei cheltuirii banului public şi a tentativelor de politizare a domeniului. A fost considerat cel mai slab ministru al guvernului Dăncilă, într-un cabinet unde standardele sunt nu jos, foarte jos.
În 2017, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au însumat 930 de milioane de euro. La un PIB de 187 de miliarde de euro, mai puţin de un miliard practic e o moleculă de alocare. Este mult sub media europeană de peste 2 procente din produsul intern brut. Statul a contribuit doar cu 390 de milioane de euro, restul a venit de la privați.
Anul acesta, germanii de la Bosch anunţau o investiţie de 25 de milioane de euro în noul centru de cercetare-dezvoltare de la Cluj.
Producătorul de soluţii antivirus Bitdefender are, de asemenea, patru centre de cercetare-dezvoltare în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara şi investeşte masiv în acest domeniu. La fel, Continental la Timişoara, sau Renault la Titu.
Asta în timp ce autorităţile de la Bucureşti au preferat să distribuie banii către proiecte ineficiente, pentru participări la diverse simpozioane sau, pur şi simplu, doar pentru cheltuieli de personal.
Fostul ministru al Cercetării şi Inovării - Nicolae Burnete - a demisionat în vară, după șapte luni de mandat, pentru un proiect care elimina de la finanţare Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Un organism care se ocupa de selectarea proiectelor din cercetare-dezvoltare.
Fostul ministru ar fi dorit ca deciziile să fie luate direct de ministerul său, adică banii să fie direcţionaţi prin decizie politică.
La rectificarea din vară, Ministerul Cercetării a rămas fără 25 de milioane de euro din alocări, iar banii au fost redirecţionaţi către Biserica Ortodoxă pentru finanţarea Catedralei Mântuirii Neamului.
În 1989, România avea 60.000 de cercetători atestaţi. În ultimii ani, numărul lor s-a redus considerabil până la 11.000, potrivit sindicatelor din domeniu. Totul pe fondul unei economii care se digitalizează.
Peste tot în lume se pune accent pe inovaţie. Cheltuielile companiilor pentru cercetare şi dezvoltare au crescut, pe parcursul acestui an, cu 11%, până la aproape 690 de miliarde de euro.
Topul e condus de americanii de la Amazon şi Alphabet, grupul mamă al companiei Google. Dar pe locul al treilea vine Volkswagen - cu investiţii în inovare de peste 14 miliarde de euro.
Ţări precum Israel sau Coreea de Sud alocă bugete de peste 4 procente din PIB. La nivel european Suedia, Finlanda, Austria sau Danemarca depăşesc 3% ca pondere a cheltuielilor, iar Franţa şi Germania alocă între 2 şi 3 la sută, dar sunt ţări cu economii de mii de miliarde.
România ar trebui să scoată capul din nisip pentru că stagnează sau avansează într-un ritm extrem de lent.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
