România, fruntaşa Europei la abandon şcolar

Data publicării:
abandon

România este ţara cu cei mai mulţi elevi din Uniunea Europeană care abandonează şcoala. Doi din zece elevi ajung să renunţe la şcoală. Cei mai mulţi sunt de la ţară şi provin din familii sărace. Toate astea în timp ce în ultimii zece ani s-au investit sute de milioane de euro pentru a combate abandonul şcolar. Despre dramele care se ascund sub numele generic de „abandon şcolar” şi despre modul în care unii funcţionari reuşesc să profite de pe urma neşansei lor, aflaţi astăzi, în noul sezon al campaniei „România furată”.

În fiecare an, peste 50.000 de copii români abandonează şcoala. Câţi dintre ei se reîntorc în sistem? Prea puţini, iar numărul lor nu este inclus în nicio statistică oficială. Cei mai mulţi copii care ajung să renunţe la şcoală sunt de la ţară şi vin din familii sărace, acolo nevoia de hrană e mai importantă ca nevoia de ştiinţă.

Dana Buzducea, director la World Vision: Cel mai puţin vizibil, dar cel mai periculos, este că ne-am obişnuit cu abandonul şcolar, comunitatea s-a obişnuit cu ideea că e ok ca un copil să nu meargă la şcoală şi nu este aşa.

România a cheltuit în ultimii zece ani sute de milioane de euro pentru a scădea rata abandonului şcolar şi cu toate astea numărul copiilor care renunţă la şcoală este în creştere.

Liviu Pop, ministrul Educaţiei: Abandonul şcolar este cea mai mare problemă a unui sistem de învăţământ. Din punctul meu de vedere, este principala problemă nerezolvată a sistemului de învăţământ.

Reporter: Putem spune că este o prioritate pentru mandatul dumneavoastră?

Liviu Pop, ministrul Educaţiei: Una dintre priorităţile mandatului meu de ministru este reducerea abandonului şcolar. Depinde unde vrem să ne situăm din punctul acesta de vedere, iar noi ca stat suntem mult peste media europeană.

Ministerul Educaţiei, instituţia care trebuie să găsească soluţii în acest sens, a ajuns în atenţia Direcţiei Anticorupţie din cauza unui proiect implementa cu bani de la Uniunea Europeană. Un proiect de peste 4 milioane de euro, desfăşurat în perioada 2009-2012, prin care Ministerul Educaţiei îşi propunea să crescă accesul la educaţie preşcolară şi şcolară în rândul a peste 8.000 de copii din comunităţile defavorizate.

Procurorii aveau informaţii că nu existau documente justificative pentru cheltuielile efectuate în cadrul proiectului şi pentru cererea de rambursare depusă. Pentru a acoperi frauda, funcţionarii din minister s-ar fi apucat să refacă documentaţia şi să falsifice acte.

În octombrie 2014 procurorii DNA au făcut percheziţii la sediul Ministerului Educaţiei şi au ridicat toate documentele.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri