Acuzații grave. Master Planul Transporturi include drumuri către pensiunile unor ștabi
Drumuri pentru ștabi. Potrivit lui Alin Goga, jurist în cadrul companiei, Master Planul General Transporturi (MPGT) a fost realizat în afara oricăror consultări și include drumuri inutile care sunt menite să deservească pensiuni sau vile turistice deținute de persoane importante. ”Master Planul Transporturi nu s-a discutat cu nimeni. Reprezintă interesele unor băieți care nu au ce să caute acolo. Săcele-Câmpina este un drum turistic, se face pentru niște pensiuni și băieți care sunt prefecți, foști prefecți, președinți de consilii județene, foști președinți de consilii județene, avocați celebri. Este o zonă frumoasă pe acolo se numește Valea Doftanei”, spune Goga.
Juristul a acuzat compania că de-a lungul ultimilor ani nu a avut nicio disponibilitate de a apăra interesele statului în cazul unor pretenții ale constructorilor în valoare totală de 2 miliarde de lei.
Inginerii textiliști fac autostrăzi. Goga a acuzat că actuala conducere a Ministerului Transporturilor a transferat-o pe Renata Bendeac, fostul director de autostrăzi responsabil pentru dezastrul numit Sibiu Orăștie lot 3, de profesie inginer textilist, într-o funcție de răspundere la CFR SA. Aceasta în semn de recunoștință pentru faptul că Bendeac a urgentat plățile pentru constructorul lotului prăbușit din lotul 3 Sibiu-Orăștie.
Potrivit lui Florin Dascălu, director de întreținere al companiei, din 6000 de angajați doar 189 sunt ingineri de drumuri. ”Nu este normal ca aceștia să fie pregătiți în patru centre universitare și CNADNR să nu îi folosească”. Unii din directorii companiei au absolvit managementul în agroturism, a spus Dascălu. El a propus ca CTE- Consiliul Tehnico-Economic al CNADNR să includă și cadre universitare din domeniu.
Drumuri desfundate, avansate drept ”naționale”. În ultimii ani 2000 de kilometri de drumuri locale au fost preluate la rețeaua națională pentru a ajuta autoritățile locale incapabile să le întrețină. ”Cerem oprirea acestei practici căci aceste drumuri nu au caracteristicile necesare clasificării loc ca drumuri naționale”, a spus directorul. Potrivit lui dotarea de întreținere a CNADNR este de 3 ori mai slabă decât în restul UE.
”Master Planul Transporturi este cea mai mare ratare a companiei”, a spus Mihai Bașulescu, fost director general al CNADNR în mandatul ministrului Miron Mitrea și actual șef al unei unități de implementare a proiectelor din CNADNR. El a dat exemplu lărgirii la patru benzi a DN7 (Pitești Rm.Vâlcea), concomitent cu construirea pe traseu paralel a autostrăzii Sibiu Pitești.
Mașinile de Bulgaria nu pot fi verificate de viniete. Pe partea de administrare a a veniturilor companiei, Liviu Costache, fost director general al CNADNR, în prezent resposnabil pe partea de colectare, a afirmat că actualul sistem de urmărire a șoferilor fără viniete este sortit eșecului. Numerele nu sunt citite corect de către camerele video, cu atât mai mult numerele de mașini înregistrare în Bulgaria. Compania nu are niciun mijloc de sancționare care să funcționeze în cazul autovehiculelor înregistrate în alte țări.
Acuzațiile au privit și gestionarea proiectelor de autostrăzi. Florin Dascălu spune că puteau fi găsite alte soluții în locul demolării celor 200-300 de metri ce au fost demolați din tronsonul Cunța – Săliște. Se putea face o consolidare a autostrăzii, mai spune acesta, punând sub semnul întrebării reușita șefilor din CNADNR de a termina lucrările în trei luni, asta pentru că se fac în regie proprie.
Acest grup din CNADNR mai spune că sunt probleme și pe alte autostrăzi. De exemplu, între București și Ploiești nu au fost finalizate lucrările pe porțiunea a care a fost deschisă în 2012. Ei au mai vorbit și despre probleme de planeitate în zona podurilor de pe această autostradă.
O altă autostradă care ar avea probleme de construcție ar fi Arad – Timișoara, dar și Nădlac – Arad, unde ar fi probleme cu pânza freatică.
Discuțiile cu firmele de construcție, înregistrate video. În opinia nemulțumiților, întâlnirile dintre responsabilii companiei și constructori ar trebui să aibă loc în săli speciale, cu circuit video de supraveghere”. Un fost ministru al Transportuilor, Radu Berceanu, se declara, în urmă cu câțiva ani, nemulțumit de faptul că regii asfaltului aveau acces liber în companie și birourile acesteia. Până acum, CNADNR nu a prezentat niciun punct de vedere oficial în legătură cu aceste acuzații. Compania a planificat însă o conferință de presă pentru după-amiaza zilei de luni în care se așteaptă răspunsuri la acuzele formulate de angajați.
”Nu mai putem vorbi doar în interiorul companiei. Este cazul să deschidem cutia Pandorei. Ne cumpărăm tonerele singuri, nu avem calculatoare”, mai spun nemulțumiții.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
