Misterul ţintelor false văzute la Revoluţie, povestit de un general

Data actualizării: Data publicării:
mister tinte revolutie

27 de ani de întrebări, cu puţine răspunsuri în cazul Revoluţiei Române care s-a transformat, spun procurorii, într-una dintre cele mai mari diversiuni pusă la cale de persoane necunoscute încă. Ţinte false, vizibile pe radarele armatei, invadau cerul în nopţile de 21 şi 22 Decembrie 1989. De la sol, armata trăgea cu rachete spre aparate de zbor inexistente de fapt. La Băneasa funcţiona comandamentul 1 de apărare aeriană. Iar unul dintre generalii care erau puşi să apere România a decis acum să vorbească pentru prima oară în faţa unei camere de filmat.

Mircea Budiaci: „Începând cu august 1989 apăreau ţinte la care normal se decola cu avioane din celula de comandă. Aşa-numită poliţie aeriană”.

Primele ţinte au apărut în zona Deltei Dunării, povesteşte generalul. În mai puţin de 5 minute, avioanele de luptă româneşti decolau spere zona vizată.

Mircea Budiaci: „Cazurile au fost în jur de 4, în zona Deltei Dunării. Piloţii decolau. Nu găseau nimic. Şi apăreau tot felul de justificări. Şi un stol de păsări putea să îţi dea semnal pe radar”.

Doar că nu erau păsări. Radarele armatei semnalizau ţinte inamice din ce în ce mai des. În locuri diferite.

Mircea Budiaci: „Au apărut în zona Buzăului, noaptea. Au decolat cei de la Borcea, nu au găsit nimic. În zona Brăilei şi s-a cam liniştit treaba. August-Septembrie au apărut aceste ţinte”.

În nopţile de 21, 22 şi 23 Decembrie, Mircea Budiaci a fost chemat la Băneasa, acolo unde avea un ordin clar. Să fie atent la spaţiul aerian românesc. Niciun aparat de zbor nu avea voie să se ridice de la sol.

Mircea Budiaci: „Eu eram în echipa de luptă numărul 1. Asiguram cooperare şi transmiterea ordinelor către aviaia militară (...) Pe partea de sud existau avioane, semnale care se apropiau de teritoriul României, până la Dunăre. Făceau viraj, se întorceau. Pe partea de vest intrau pe graniţa României, se întorceau”.

Cu aviaţia militară la sol, militarii urmăreau pe radar semne că ar putea fi atacaţi din aer.

Mircea Budiaci: „-Prima întrebare către Ungaria, voi aveţi activitate în zonă?

Nu.

-Către Bulgaria.

Nu.

Ca la puţin timp, ţintele să intre pe teritoriul României.

Primele intrări s-au făcut prin zona de vest, undeva nord-Timişoara, 50 de kilometri. Au intrat pe teritoriul României. Ce vă redau să ştiţi că au fost momente foarte grele în a lua o decizie. Negoşanu s-a ridicat în picioare şi a zis... ce facem?

Eu am zis, domne tragem în Dumnezeul mamii lor că nu avem ce face”.

Prima reacţie a tunurilor antiaeriene a avut loc la Timişoara. S-a tras fără ca ceva să fie doborât. Înălţimea vizată a presupuselor aparate inamice a fost de 500 de metri.

Mircea Budiaci: „Pe traiectele următoare erau Timişoara, Caransebeş, Craiova, Deveselu, sub Bucureşti unde dispăreau. Aceste dispariţii simulau aterizări si refacerea capacităţii, realimentarea lor. Exact juma de oră, timp în care pe telefon veneau apeluri. 6 elicoptere au aterizat şi debarca militari.

Cine v-a sunat?

Dacă aş şti, v-aş spune.

Deci primeam concomitent cu disparitia tintelor care simulau aterizarea aceste mesaje telefonice.

Era clar că acel număr, de un civil nu putea fi ştiut.

Păi sigur.”

Militarii noştri puteau reacţiona doar cu tunurile de la sol. Trăgeau însă spre nicăieri.

Timp de 48 de ore, Mircea Budiaci şi ofiţerii din forţele aeriene nu au ştiut ce au de făcut. După două zile în centrul de comandă, a hotărât să simuleze decolarea avioanelor de luptă spre aşa-zisele ţinte.

Mircea Budiaci: „Am dat pe planşetă ca şi când ar fi decolat un avion de vânătoare către ei. Când s-a desfăşurat traiectul către ţinte, acestea s-au aşezat.

Zic, e clar. A treia zi ne-am dat seama că era o imitare perfectă”.

Ţintele false, provocarea, manipularea soldaţilor au fost confirmate şi de procurori. Mircea Budiaci este unul dintre cei cercetaţi în dosarul Revoluţiei. Le-a dat anchetatorilor aceleaşi detalii. Este primul interviu dat de fostul şef al forţelor aeriene române în care povesteşte cele trăite în 1989, la punctul de comandă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri