Sebastian Vlădescu și șpaga de un milion de euro

Data publicării:
Sebastian Vlădescu, audiat la DNA în dosarul de corupție de la CFR
Sebastian Vlădescu Foto: Agerpres

Fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu a fost obişnuit doar cu cifre mari. Şpaga de care este acuzat că a luat-o se ridică la un milion de euro. În total ar fi vorba de o mită de 20 de milioane de euro, împărţită cu alţii, mită luată pentru modernizarea a două tronsoane de cale ferată între Bucureşti şi Constanţa, adică acea modernizare care a costat peste 820 de milioane de euro şi a durat şase ani pentru doar 225 de kilometri.

Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor, este suspectat de fapte de corupţie. Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Sebastian Vlădescu ar fi luat mită de două ori în perioada în care a fost ministru de finanţe de la firma care executa lucrări de reabilitare pentru tronsoanele de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa. Per total, ar fi vorba despre 20 de milioane de euro mită pentru modernizarea acestui tronson. Şpaga a fost însă împărţită. Prin urmare, nu este singurul implicat. Procurorii DNA au început deja urmărirea penală împotriva fostului deputat Cristian Boureanu şi cu avizul preşedintelui, ar putea începe şi anchetarea lui Sebastian Vlădescu.

Procurorii spun că cei doi, alături de alţi apropiaţi au condiţionat plata lucrărilor la mai multe tronsoane de cale ferată.

Trafic de influenţă şi o mită de milioane de euro. Sunt acuzaţiile pe care procurorii DNA le aduc fostului ministru al finanţelor şi fostului deputat Cristian Boureanu. În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi alţi trei apropiaţi de ai lor.
„Mai exact, procurorii dețin indicii și suspiciuni rezonabile că între 2005-2014, oficiali români și apropiați ai acestora ar fi pretins și primit suma de 20 de milioane de euro pentru aprobarea unor contracte și plata facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsoanele de cale ferată”, a declarat Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA.

Este vorba despre lucrări la linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa. Procurorii spun că Sebastian Vlădescu şi Costea Ionuţ, un fost angajat al Ministerului Finanţelor, alături de un apropiat al conducerii CFR, cereau 3,5% din banii pe care firma străină urma să-i primească pentru reabilitarea căii ferate.

Lucrările de modernizare a magistralei Bucureşti-Constanţa, în lungime de 225 km, au început în 2006, când Sebastian Vlădescu era ministrul finanţelor publice în cabinetul Tăriceanu. Procurorii DNA spun că au probe ce indică faptul că încă din 2005, atunci când a fost scos la licitaţie respectivul tronson pentru reabilitare, şi când Sebastian Vlădescu doar ce îşi preluase mandatul de ministru, constructorul ar fi oferit mită astfel încât să îşi asigure obţinerea respectivului contract.

Este vorba despre asociaţia de firme din Austria, Swietelsky - Wiebe - Takenaka, care au oferit o mită de aproximativ 20 de milioane de euro pentru a fi sigură că va câştiga licitaţia, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie. Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce constructorul încasa de la statul român contravaloarea lucrărilor efectuate.

O parte importantă din banii daţi în acest scop, în jur de un milion de euro, ar fi ajuns la Sebastian Vlădescu printr-un circuit de societăţi sub forma unor contracte, care, în realitate, erau fictive.
Din cercetările procurorilor DNA a rezultat că infracţiunile s-au desfăşurat în două etape. Prima a fost cea care a început în 2005, la momentul licitaţiei. Peste doi ani, însă, în urma restructurarii guvernamentale din 2007, în locul lui Sebastian Vlădescu, la conducerea Ministerului Finanţelor a venit Varujan Vosganian. Apoi a urmat Guvernul Boc 1, unde ministru de finanţe a fost Gheorghe Pogea.

În toată această perioadă, când partenerul de afaceri al austriecilor a lipsit din Guvern, constructorii au început să ameninţe că opresc lucrările pe motiv că Ministerul Economiei şi al Finanţelor nu mai vor să asigure banii necesari reparaţiilor. CFR recunoştea atunci că valoarea restanţelor era de peste 10 milioane de euro.

Vlădescu s-a întors la cârma Finanţelor în decembrie 2009, în cabinetul Boc 2. A fost anul din care au fost sistate finanţările pentru proiectele de infrastructură, ca urmare a crizei economice şi a reducerii fondurilor alocate pentru investiţii. Atunci, finanţele publice stăteau prost, iar deficitul bugetar era mult peste limite. În acest context, DNA spune că reprezentanţii contructorului austriac ar fi dat din nou sume de bani atât către Vlădescu, cel care ministru de finanţe, avea posibilitatea de a aloca de la buget sumele necesare plăţilor, cât şi către alte persoane astfel încât compania de căi ferate să vireze mai departe. Mai exact, au ajuns la o nouă înţelegere prin care constructorul plătea un comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate.

Așa s-ar fi ajuns la o mită totală de aproximativ 20 de milioane de euro, susţin anchetatorii, care au pus deja patru persoane sub acuzare în acest dosar.

„Plățile au fost făcute de reprezentantul legal în România al firmei străine care realiza lucrările de reabilitare. Mitele ar fi fost primite în baza unor circuite financiare, au fost implicate mai multe firme - off shore majoritatea, o societate de avocatură. Toate aceste circuite au fost justificate prin contracte fictive. Banii au fost primiți în conturi bancare ale unor firme care aparțineau fie persoanelor respective fie apropiaților acestora”, spune Livia Săplăcan.

O mare minciună, spune unul dintre acuzaţi. „Dacă ar fi făcut traficul de influenţă nu prea mai avea de ce să se apere. Domnia sa susţine cu tărie că nu a făcut niciodată trafic de influenţă, că nu a săvârşit nicio infracţiune”, a declarat avocatul Cristi Durgheu.

În acelaşi dosar este acuzat şi fostul deputat, Cristian Boureanu. Din cauza crizei financiare, firma străină ar fi ajuns la o nouă înţelegere cu persoanele acuzate. De această dată însă, comisionul a crescut la 10%. Lui Cristian Boureanu i-ar fi fost promise două milioane de euro din partea firmei, bani pentru care fostul deputat trebuia să influenţeze conducerea Ministerului Transporturilor, cât şi pe Sebastian Vlădescu, totul în favoare firmei din străinătate. Procurorii spun că fostul deputat a primit între 2010 şi 2017 peste două milioane de euro.

Direcţia Naţională Anticorupţie a percheziţionat ieri şi locuinţa fratelui său, Sorin Boureanu.

În perioada 2006-2014, conform aceleiași înțelegeri, Ionuț Costea, fost director Exim Bank, apoi secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme, susțin procurorii DNA. Ionuț Costea este cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană.

În dosar mai apare și numele Mihaelei Mititelu, care și ea ar fi primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro.

Pentru Sebastian Vlădescu, procurorii aşteaptă un aviz de urmărire penală pe care-l poate da preşedintele Klaus Iohannis.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri