Pacient în România | Spitale care pun în pericol sănătatea pacienților

Data actualizării: Data publicării:
spitale

În România nu s-a mai construit un spital de stat încă din perioada comunismului. Oficial, nu există niciun raport care să arate cât la sută din unităţile sanitare de la noi din ţară au fost modernizate în ultimii zece ani. Renovările atunci când se fac, se fac pe bucăţi, iar pacienţii ajung să fie internaţi în cele mai mizere condiţii. Cum e să fii pacient în România şi care este imaginea nefardată a sistemul sanitar românesc urmăriţi în materialul următor.

Anamaria Czap, aparţinător: „În momentul în care am intrat pe etaj, direct mirosul acela m-a întâmpinat, direct m-a apucat o greaţă, după care am intrat în salon, am fost pur şi simplu şocată. Simţi aşa din prima, când intri pe uşă şi simţi milă pentru persoanele de acolo.”

Ea este Anamaria Czap, nepoata unuia dintre bărtânii care în urmă cu o săptămână era internat în salonul care stătea să cadă la propriu peste pacienţi.

Anamaria Czap: „M-am gândit că trebuie să îl scoatem pe bunicul meu de aici. Nu e corect faţă de un bătrân de 87 de ani să ajungă în halul ăsta bolnav şi pur şi simplu nimănui să nu îi pese, în afară de noi, care suntem familia.”

Revoltată de condiţiile în care îi era internat bunicul, a fotografiat salonul, iar imaginile le-a postat pe contul ei de Facebook.

Dr. Cristian Oancea, directorul medical al spitalului: „Geamurile şi tâmplăria deja sunt puse de PVC, rampele sunt schimbate de oxigen. Într-adevăr mai avem de pus parchet pe jos şi să zugrăvim, care în următoarea perioadă o să se întâmple şi acest lucru. Nu putem să facem toate aceste lucruri peste noapte, pentru că nu am avut finaţele necesare şi nici infrastructura care să o mobilizeze. Suntem spital de ultimă linie, după noi nu mai unde să îi duci, decât la cimitir şi cu toate acestea pacienţii ca şi act medical sunt trataţi ca oriunde în ţara noastră şi din comunitatea europeană.”

Asigurările vin din partea directorului medical al spitalului. Dr. Cristian Oancea spune că pacienţii primesc cea mai bună îngrijire medicală, indiferent de cum arată saloanele.

Dr. Cristian Oancea, directorul medical al spitalului: „În weekendul acesta, în tot acest scandal, am avut de trei ori mai multe internări decât în altă perioadă a lunii. Am recomandat câtorva pacienţi care sunt nemulţumiţi ca peste noapte dacă vor să îşi facă condiţii igienice mai bune decât avem noi că putem să le dăm şi cu bilet de voie drumul acasă. Atunci pacienţii au refuzat, simţinându-se mai în siguranţă la noi în spital. Deşi condiţiile sunt cele pe care le vedeţi, condiţii decente în aceste moment şi vor fi la standardele europene sperăm noi în patru maxim 5 luni. Dar nu putem ce nu s-a făcut atâta timp, în ultimii 40 de ani să facem în jumătate de an.”

Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara se află în subordinea primăriei. Acum este în renovare. Aici sunt trataţi zilnic zeci de români veniţi din vestul ţării. În 2015, hârtiile arată peste 14.000 de pacienţi internati.

Dr. Cristian Oancea, directorul medical al spitalului: „Evenimentele care s-au întâmplat în ultimele zile ne fac să credem că totuşi cineva se va trezi ca să ne ajute şi să nu lăsăm doar în seama primăriei un spital care deserveşte cel puţin patru judeţe. DSP-ul ştie de aceste condiţii şi chiar dacă o să vină şi mâine şi poimâine, până cel puţin în vară tot aceleaşi condiţii vor fi, pentru că nu putem să facem totul peste noapte.”

Nu doar că Direcţia de Sănătate Publică ştie care sunt condiţiile, dar a şi amendat spitalul pentru condiţiile inumane în care sunt ţinuţi pacienţii.

Dana Şpac, purtătorul de cuvânt al DSP Timiş: „Cea mai mare amendă, cea de 5.000 de lei, a fost dată spitalului şi pentru acele saloane improprii în care au fost făcute internări. Evident că s-a făcut recomandarea şi s-a şi interzis internarea altor bolnavi în acele saloane.”

DSP-ul a împărţit amenzi atât asistentei şefă de la secţia de la pneumologie I, în valoare de 1.000 de lei, pentru că nu a dotat grupurile sanitare cu materiale de igienă individuală, cât şi asistentei şefe de la secţia de penumologie II, 600 de lei, pentru că nu a colectat corespunzător deşeurile medicale.

Spitalul de boli infecţioase nu este la prima amendă. În perioada 2016-2017, inspectorii de la DSP au fost în control de şase ori şi de fiecare dată au găsit o serie de nereguli pe care le-au sancţionat- avertismente si amenzi ce însumează 12 mii de lei.

La mai bine de 100 de kilometri de Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş, din Timişoara, se află Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, o unitate sanitară care îşi propune să fie modernă şi eficientă, comparabilă cu spitalele din Uniunea Europeană. Însă până atinge această performanţă, pacienţii sunt internaţi în saloane supraaglomerate şi care nu au mai fost renovate de mai bine de zeci de ani.

Pe holuri este depozitat mobilierul vechi, ce aşteaptă să fie pus la loc, după ce saloanele sunt zugrăvite.

Medicii, nevoiți să zugrăvească din fonduri proprii

Medicul Caius Diaconescu, directorul medical al unităţii sanitare, ne face un tur al spitalului şi ne povesteşte că a renunţat să tot aştepte ca cineva să vină şi să îi renoveze saloanele unde îi sunt internaţi pacienţii.

Dr. Caius Diaconescu, director medical: „A fost primul spital al Reşiţei. Dacă facem un calcul aritmetic este dat în folosinţă în urmă cu 86 de ani reparaţii majore în 86 de ani nu cred că au fost făcute. Oriunde ne uităm vedem o uşă scorojită, uşi vechi... Pereţi scorojiţi! Mobilier vechi! Am încercat atât noi, cât şi sefii de secţiei, prin resurse proprii, prin sponsorizări, să asigurăm condiţii decente, ca să zic, sau normale pentru pacienţii noştri. De zece ani am fost aici medic şi sunt şi nu s-a făcut nimic şi atunci am spus să pun punctul pe i şi am încercat prin toate metodele şi am demonstrat că dacă vrei cu siguranţă reuşeşti. Trebuie doar să vrei. Nu a fost uşor.”

Fluxul de pacienţi este unul foarte mare. Zilnic aici sunt consultate peste 100 de persoane. Numai în anul 2016, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa s-au internat peste 26.000 de români, iar un singur medic a consultat peste 1.000 de persoane.

Bogdan Amos Marius, pacient: „Suntem nişte oameni bolnavi de cancer în ultimă fază. Cum e posibil în ţara românească să cumpăr apă, ser viziologic că nu are spitalul. Nu are rost să desfac salteaua asta. Nu are rost.”

La secţia de oncologie există 30 de paturi, jumătate pentru femei şi jumătate pentru bărbaţi. Marius Bogdan Amos este pacient al Spitalului de Urgenţă Reşiţa de mai bine de 12 ani. Vine în fiecare lună pentru a primi tratamentul care îl ţine în viaţă.

Bogdan Amos Marius, pacient: „Deci viaţă lungă nu are cine vine aici. Şi mai mult decât atât să ne simţim bine într-un hal fără de hal. (...) Toată lumea fuge, nimeni nu îşi asumă responsabilitatea. Toţi ridică din umeri, ne pare rău, bătaia de joc. Noi nu suntem nişte oameni - am tăiat degetul, noi suntem oameni în ultima fază. În ultima fază.”

În 2016 Spitalul de Urgenţă Reşiţa a primit, în baza programului naţional, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru tratarea bolnavilor ajunşi aici suma de peste 350.000 de euro. Peste 4.000 de persoane au ajuns aici, cu internare de zi.

Raluca Cornean este medic specialist hematologie. A renunţat la un post în Timişoara şi face zilnic naveta pentru a avea grijă de bolnavii de cancer din spitalul de la Reşiţa.

Raluca Cornean, medic specialist hematologie Reşita: „Ca să putem să tratăm ca lumea oncologici, la Timişoara avea salon de 4. 4 unde tratăm leucemiile acute. Noi nu tratăm leucemii acute, dar tratăm ... limfoame, mieloame, ar trebui, teoretic. De când facem cereri pe aşa ceva, dar nu... Să ne ofere alte condiţii ca să putem să tratăm pacienţii, să fie spaţii mai micii cu două trei locuri, hai patru, fie, să fie saloane mai mici şi mai multe, dar spun că nu au spaţiu corespunzător, că nu au. Pe bolile noastre pe leucemii, pacienţii sunt imunodeprimaţi, la o imunodeprimare înseamnă că pacietul acela este expus la a se infesta cu orice boală mult mai uşor decât alt pacient care nu este imunodeprimat. Asta e problema noastra. Nu poţi să îl pui în interacţiune cu un alt pacient care să zicem că vine cu o pneumonie cu un lelecist, pentru că pentru o persoană cu o leucemie limfatică poate fi fatală.”

Un ultim raport al Ministerului Sănătăţii arată că în spitale de la noi din ţară nu se face curăţenie aşa cum trebuie, ustensilele medicale nu sunt sterilizate corespunzătoare şi pacienţii nu au apă caldă curentă în mod continuu.

În prezent, în România, există 366 de spitale, cu 46 mai puţine decât erau la mijlocul anilor '90. În timp ce numărul spitalelor a scăzut, numărul românilor care se internează a crescut. Astfel, dacă în '95 peste 3,8 milioane de români se internau, în 2016 numărul lor a ajuns la peste 4 milioane.

Această incidenţă nu a dus automat şi la creşterea calităţii serviciilor medicale. Pentru dezvoltarea infrastructurii Ministerul Sănătăţii a alocat între 2010 şi 2015 aproximativ 95 lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puţin comparativ cu necesităţile populaţiei. Spitalele au mai primit, printre altele, şi fonduri de la consiliile judeţene sau de la primării, în funcţie de autoritatea în subordinea căreia se află. Maternitatea de la Braşov este cea mai recent reabilitată şi reamenajată unitate sanitară. Pentru consolidarea maternităţii, situată într-o clădire din 1928, s-au investit peste 6,5 milioane de euro.”

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii: „Această maternitate este o investiţie a Ministerului Sănătăţii. Vă mărturisesc că am vrut să fie o întâlnire informală. Nu am venit să tai o panglică, am venit doar să mă asigur că lucrurile, că investiţia finalizată corespunde tuturor normelor, nu că m-aş pricepe în mod deosebit la norme, pentru că sunt alţii care o fac mult mai bine, dar pentru că am vrut să văd cum arată normalul sau vă rog pe dumneavoastră să arătaţi cum arată normalul.”

La nici zece minute de mers cu maşina de proaspăt inaugurata maternitate, departe de bliţuri, se predă adevărata lecţie despre condiţiile în care sunt internaţi zilnic românii.

La Spitalul Mârzescu, unitate sanitară care face parte din cadrul Spitalului Judeţean Braşov, totul stă să cadă.

Marius Leonte, purtător de cuvânt: „În momentul de faţă, pavilionul Mârzescu a fost relocat o serie de secţii din pavilionul central care este în reabilitare. Investiţii, nu putem vorbi de investiţii, putem vorbi de reparaţii curente care s-au făcut acolo referitor la igienizare, tâmplărie, care au fost din fondurile proprii ale spitalului clinic judeţean de urgenţă, în jur de 200.000 de RON. Se desfăşoară un act medical în condiţii proprii. Este o clădire veche care nu a fost reabilitată, nu a fost igienizată. Clădirea în momentul de faţă, terenul este al Casei Naţionale, da, clădirile ale Primăriei. Consiliul Judeţean ne sprijină şi se implică în tot acest proces, dar trebuie rezolvată această problemă patrimonială. Până atunci nu putem face reabilitatea.”

În aceaşi situaţie se află şi Spitalul Astra, unitate sanitară care aparţine tot de Spitalului Judeţean Braşov.

La fel ca şi în cazul Spitalului Mârzescu, tot motivele ce ţin de patrimoniu nu lasă Consiliul Judeţean să consolideze clădirea.

Adrian Gabor, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Braşov: „Reparaţii se pot face, investiţii nu are rost să facem pentru că (...) în parteneriat sau cum va dori primăria să înceapă construcţia unui spital nou la Braşov care este nevoie, cu toate secţiile să zic să fie într-un singur loc, nu cum e acum - neuro într-o parte, infecţioasele în altă parte. (...) Până atunci noi vom funcţiona în Spitalul Judeţean care, eu spun că la sfârşitul anului va arăta altfel.”

În România, sistemul sanitar primeşte cei mai puţini bani de la bugetul de stat, iar consolidarea spitalelor reprezintă o prioritate pentru aleşii noştri doar în campaniile electorale. De la Revoluţie până în prezent nu s-a mai construit niciun spital nou, deşi promisiunile nu au lipsit.

Pacienţii care ajung în aceste clădiri vechi de zeci de ani sunt cei mai expuşi pericolului de a pleca acasă, în multe cazuri, mai bolnavi decât au venit.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri