Exclusiv | Totul despre Catedrala Mântuirii Neamului - cum arată interiorul clădirii

Data actualizării: Data publicării:
catedrala mantuirii octombrie 2016 2

Catedrala Naţională, cel mai complex proiect al României ultimilor 26 de ani. Un proiect care i-a împărţit pe români în sustinători şi detractori, dar despre care ştim prea puţine. De ce? Pentru că suntem prea preocupaţi să ne consumăm energia în dezbateri şi prea puţin dispuşi să pierdem timp aflând şi înţelegând. De aceea, Digi24 a propus un demers pornit din curiozitate. Cum arată, de fapt, Catedrala Naţională? Şi cum va arată când va fi gata?

120 metri înălţime. Cât un bloc cu 30 de etaje. Mai înaltă cu 34 de metri decât Casa Poporului

126 metri lungime. Mai lungă decât un teren de fotbal.

25.000 de metri cubi de beton au fost turnaţi în fundaţie.

8 lifturi. 4 adăposturi antiatomice. 42 de cripte.

Are o capacitate de 5.000 de persoane, două săli multifuncţionale dotate cu altare.

Spaţiu Belvedere la 91 de metri înălţime. Heliport pentru aterizări de urgenţă, prevăzut în proiect.

Costuri estimate de Patriarhie pentru construcţia la roşu: 80 milioane de euro. Bani cheltuiţi până în prezent: 40 milioane de euro. Costuri totale, estimate neoficial: 200 de milioane de euro.

Povestea catedralei a fost conturată încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Intelectualii şi politicienii au dorit să ridice atunci, la Bucuresti, o catedrală ortodoxă, ca simbol al unităţii naţionale. Planul a primit girul Casei Regale în anul 1884 şi foarte mulţi bani din bugetul ţării.

Nicolae Șt. Noica, inginer: „Regele Carol I hotărăşte, împreună cu Guvernul, să se aloce o sumă de bani în valoare de, auziţi, cinci milioane de lei, aur. Care reprezentau cam 5% din bugetul ţării.”

Autoritățile și Sinodul Bisericii nu au găsit locul perfect pentru construcţie, iar proiectul a stagnat.Ţara avea nevoie de investiţii în sănătate şi mai ales în educaţie, așa că în anul 1900 Guvernul a luat o parte din banii catedralei și cu ei a ridicat şcoli.

Nicolae Șt. Noica, inginer: „După Primul Război Mondial suma aproape că fusese cheltuită. Iar proiectul nu se materializează.”

Regele Ferdinand a readus subiectul Catedralei în atenţia publică imediat după Marea Unire. Proiectul a recapătat contur abia în anul 1925, când a fost înfinţată Patriarhia Română.

Nicolae Șt. Noica, inginer: „Au fost imediat lansate o serie de proiecte făcute de Ştefan Burcuşi, de Petre Antonescu, de I. Trăianescu. Aceste proiecte au fost elementul de bază care au permis să se aranjeze nişte amplasamente.”

În anul 1929 Guvernul a plătit trei milioane de lei pentru întocmirea planurilor de șantier ale Catedralei. Regii României, inclusiv Carol al II-lea, au sprijinit ideea construirii Catedralei Neamului.

Nicolae Șt. Noica, inginer: „Din păcate, discuţiile în continuare asupra amplasamentului tergiversează lucrările. Vine criza economică, vine războiul şi tot acest proiect se opreşte.”

Construirea Catedralei a rămas un subiect tabu până în anul 1990, când patriarhul Teoctist a redeschis acest dosar. Amplasamentul a constituit iar motiv de dezbateri și de controverse. În anul 2005, Primăria Bucureştiului a oferit 11 hectare de teren pe Dealul Arsenalului. Acolo se construiește acum cea mai amplă lucrare publică din ultimii 26 de ani.

Nicolae Șt. Noica, inginer: „Este opera, în bună măsură, a colaborării dintre patriarh şi arhitectul Nicolae Vlădescu. Şi reprezintă un simbol al credinţei româneşti.”

În ziua de 29 noiembrie 2007, patriarhul Daniel a sfinţit crucea de temelie a Catedralei. Iar după doi ani şi jumătate a fost ridicat postamentul: o structură masivă din beton, în formă de cruce, construită într-o fundaţie săpată la 24 de metri adâncime.

Vasile Crăcăoanu, inginer, consilier patriarhal: „Sub picioarele noastre avem fundaţia catedralei, care este un masiv din beton armat. În care au intrat nu mai puţin de 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5 mii de tone de armătură. Acest radier, această fundaţie, are o grosime de patru metri. Şi local, în zona grinzilor de fundare, o grosime de şase metri.”

Sub placa de la parter au fost proiectate două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una situată la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre anti-atomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.

Vasile Crăcăoanu, inginer, consilier patriarhal: „Acesta este unul dintre cele patru adăposturi antiatomice impuse de legislaţia în vigoare. După cum puteţi vedea, ele sunt deja echipate conform legislaţiei. Tocurile uşilor sunt cuprinse deja în structura de beton a Catedralei. Aceste adăposturi antiatomice nu au ieşire către corpul principal al Catedralei. Singura ieşire se va face pe un tunel din această cameră. Tunel care în acest moment nu este executat. Aşteptăm să finalizăm construcţia clădirii. Ulterior vom face acest tunel subteran... În această zonă se află şi criptele care se află în Catedrala Neamului. Pe acest nivel avem acces la 28 de cripte care sunt situate pe două niveluri, iar la cota superioară o să avem acces la încă 14 cripte. La cel de-al treilea nivel de cripte avem acces de la cota minus 11. La cota minus 16 este o sală polivalentă care va fi despărţită. Jumătate din această sală va fi muzeu, iar cealaltă jumătate are şi altar şi va putea fi folosită ca biserică.”

Enoriaşii vor putea ajunge la slujbele oficiate în bisericile de la nivelele inferioare, pe scări sau cu... ascensorul.

Vasile Crăcăoanu, inginer, consilier patriarhal: „Acesta este liftul utilizat în acest moment de către muncitorii din şantier. După finalizarea clădirii, în acest puţ va fi amplasat unul dintre cele patru lifturi care asigură circulaţia pe verticală.”

Construcţia este comparabilă ca lungime cu celebra catedrală din Washington. Spre deosebire de cea americană, lungă de 157 de metri, Catedrala Mântuirii Neamului se întinde mai mult decât un teren modern de fotbal. Iar cei 126 de metri lungime oferă un spaţiu generos în sala de la parter, unde pot fi amplasate o mie de scaune. Din iulie 2013, de când au început lucrările, se lucrează fără întrerupere, şase zile din şapte. Proiectul este în grafic. Au fost realizate 70% din totalul lucrărilor și, oficial, s-au cheltuit în jur de 40 de milioane de euro.

Petre Chiuţă, inginer constructor: „Numărul muncitorilor a crescut ajungând, în prezent, la 400. Cei 400 de muncitori prezenţi în şantier acum lucrează în trei schimburi, inclusiv sâmbetele.”

Vasile Crăcăoanu, inginer, consilier patriarhal: „Această platformă pe care stăm este o tehnologie special creată pentru acest obiectiv. Această platformă va susţine toate eşafodajele necesare pentru a turna arcele şi cupolele de la cota 45. Dacă această platformă nu era creată, din punct de vedere tehnic era necesar ca aceste eşafodaje să fie direcţionate până la planşeul de la cota zero. Inclusiv planşeele intermediare din infrastructură să fie susţinute cu popi de susţinere până la radierul, până la fundaţia Catedralei.”

Daniel Ilie, inginer proiectant: „Această clădire este proiectată după cele mai înalte standarde din domeniul construcţiilor privind măsurile de rezistenţă şi stabilitate.”

Vasile Crăcăoanu, inginer, consilier patriarhal: „Suntem la cota 40 de metri. De aici ia naştere turla pantrocrator care se finalizează la cota 106 metri, structura de rezistenţă din beton armat, peste care venim cu structura metalică a acoperişului care se finalizează la cota 120 de metri. Vă imaginaţi: o să fie o clădire mai înaltă decât Casa Poporului.”

Radu Jalbă, inginer proiectant: „Ne aflăm exact în zona de unde se va naşte un arc ce susţine turla principală, turla naosului, turlă ce merge până la 120 de metri. Deci acest element este crucial pentru rezistenţa Catedralei.”

La nivelele superioare ale pronaosului și naosului vor fi construite balcoane laterale interioare. La înălțimea de 56 de metri de la nivelul solului, chiar în jurul turlei principale, va fi construit un circuit care va permite vizionarea interioară a Catedralei, iar la 91 de metri înălțime, în jurul cupolei principale exista un spațiu de belvedere, din care va putea privi Bucureştiul.

Vasile Crăcăoanu, inginer, consilier patriarhal: „De la cota 36 mai avem două lifturi care asigură circulaţia pe verticală până la belvederea de la cota 54 de metri. Iar pentru belvederea de la 91 de metri mai avem încă două lifturi.”

Lucrările de zidire a balcoanelor interioare și a navei principale, până la înălțimea de 45 de metri, vor fi terminate în luna decembrie. Turlele secundare, până la înălțimea de 62 de metri, vor fi zidite până în luna aprilie a anului viitor iar turla principală va fi terminată în decembrie 2017. Potrivit Patriarhiei Române, finalizarea Catedralei va costa 80 de milioane de euro.

Acoperișul va fi montat până în iunie 2018, iar sfințirea altarului noii Catedrale este programată la aniversarea centenarului Marii Uniri: 1 decembrie 2018.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri