Cum au evoluat protestele în România

Data actualizării: Data publicării:
Proteste Bucuresti Octav Ganea 043
FOTO: Octav Ganea

De la oameni scoși la ordin în stradă, la cei care ies să protesteze, pentru că asta vor. De la proteste, cu câteva sute de participanți şi revendicări individuale, la ample mișcări de stradă, în care sute de mii de oameni, vor să apere principii și valori. Protestul s-a transformat radical, în România ultimilor 7 ani, iar românii par să fi învățat ce înseamnă „spiritul civic participativ”. Peste 50 de fotografi şi sociologi au documentat, felul în care au evoluat protestele din România și au pus la punct, un proiect social, menit să se transforme într-un album, o mărturie a mișcărilor de stradă.

Până în 2012, când spuneai protest spuneai câteva sute de persoane care cereau fie majorări salariale, fie tichete de vacanță sau condiţii de lucru mai bune. Reformele în sănătate au fost primele care au scos în stradă zeci de mii de oameni, preocupați de modul în care vor fi tratați în spitale. „Jos labele de pe SMURD!" au strigat atunci protestatarii, nemulțumiți că Guvernul Boc avea de gând să închidă mai multe spitale şi să le transforme pe altele în centre medico-sociale.

Pentru o cauză care nu îi afecta în mod individual, românii au protestat cu săptămâniile şi în 2013. Proiectul minier de la Roșia Montană a scos sute de mii de oameni pe străzi în mai toate oraşele ţării. Au continuat protestul până când proiectul a fost retras. Pentru mulţi, „Uniţi Salvăm!” a fost declicul.

„Vorbim despre proteste de obicei ca despre o bulă de oameni care se activează într-un anumit moment. Eu am pornit dintr-o familie pasivă, care a avea o atitudine de genul ia uite-i domnule și pe ăștia ce fac". Odată cu Roșia Montană am devenit și activ. Cred că e prima formă de manifestare a simțirii către nedreptate”, spune Daniel Chirilă activist civic.

După aproape 10 ani alături de protestatari, Daniel și câţiva fotografi, documentariști și sociologi au considerat necesar ca mișcările de stradă să capete forma unui album, care să rămână amintire generaţiilor următoare. Activiştii spun că România s-a trezit după tragedia din Colectiv, iar faptul că protestele din 2015 au dus la căderea unui guvern le-a dat oamenilor încredere să-și strige din nou nemulțumirile.

„Am doi copii de vârste micuțe și aș vrea ca peste 10, 15 ani să se poată uita pe o carte să vadă ce a făcut generația noastră pentru viitorul lor”, afirmă Bogdan Dincă, inițiatorul proiectului .

Bogdan este fotograf, iar protestele de anul acesta, împotriva ordonanței 13, l-au marcat atât de tare încât a decis să documenteze toate mișcările de stradă din ultimii 10 ani și mai ales evoluția lor. Pe platforma documentaria.ro a adunat aproape 400 de fotografii de la proteste, iar imaginile sunt însoțite de explicații sociologice ale mișcărilor de stradă.

„Eu cred că este vorba despre o maturizare a societății. Oamenii învață încet, încet că ei au un rol activ în societate. Am început prin a vedea protestele ca un conflict, pe măsură ce fotografiam. De fapt protestele sunt o formă de colaborare și așa le văd acum. O colaborare care are scopul de a ne apropia”, spune Adrian Câtu, fotojurnalist.

Albumul ProTest este o inițiativă non-profit, însă pentru ca acesta să vadă lumina tiparului, inițiatorii au nevoie de cel puțin 500 de precomenzi, ca să se asigure că vor acoperi costurile de producție.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri