Sunt pensiile militare pensii speciale? Dialog între economistul Iancu Guda și fostul șef al Statului Major Ștefan Dănilă

Data publicării:
iancu guda stefan danila
Economistul Iancu Guda și gen. (rez.) Ștefan Dănilă au discutat la Digi24 despre pensiile militarilor

Pensiile speciale rămân un subiect de controversă în societatea românească. Cine le merită și cine nu? Cheltuielile cu pensiile speciale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei pe an. În România sunt în jur de 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sunt civili, aproximativ 76.000 sunt militari, iar restul de o sută de mii - poliţişti şi angajaţi din alte structuri.

Camera Deputaţilor va decide în luna februarie asupra celor două proiecte depuse de PNL şi USR.  Proiectul USR prevede eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, diplomaţilor şi aviatorilor, dar menţinerea celor ale magistraţilor şi militarilor.

Subiectul a fost discutat la Digi24 de economistul Iancu Guda și generalul de aviaţie în rezervă Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General.

Gen. (r.) Ștefan Dănilă: „Militarii primesc pensii militare, nu speciale. Fac sacrificii. S-ar simți trădați dacă se schimbă din mers regula jocului”

„Militarii nu primesc pensii speciale, militarii primesc pensii militare. Statutul de personal militar presupune de la început că un militar acceptă constrângerile, limitările pe care le are în timpul carierei sale cu un preț: el primește soldă pentru ceea ce face și primește pensie militară la finalul carierei. Astea sunt regulile jocului stabilite din momentul în care îți alegi cariera militară, o carieră care are mai multe restricții decât viața civilă. Și atunci, în momentul în care ai depus un jurământ față de țară și țara și-a asumat că îți va plăti o soldă și o pensie militară la sfârșitul carierei, atunci este normal ca unii dintre colegii mei să se simtă trădați la sfârșitul carierei de cei care le-au promis că la sfârșitul carierei le dau o pensie. A alătura pensiile militare cu pensiile speciale mi se pare un lucru foarte greșit, pentru a nu spune altfel”, a spus generalul în rezervă Ștefan Dănilă la Digi24.

Întrebat de ce crede că pensiile militare au primit această „ștampilă” de pensii speciale, Ștefan Dănilă spune că „unii și-au asumat să construiască pensii speciale pe baza argumentului că există pensii militare. Dar nu este același lucru”, a insistat generalul. 

El a arătat că în lipsa unei pensii militare motivante, armata riscă să rămână fără oameni motivați în poziții de responsabilitate și spune că militarii s-ar simți trădați.

„Un militar este motivat în carieră de această pensie militară, stabilită pe baza ultimei poziții deținute. În felul acesta, este motivat militarul să renunțe la foarte multe, să meargă la cursuri, să îndeplinească diferite funcții, să plece departe de familie, să plece, de multe ori, și departe de țară pentru a-și îndeplini misiunea și pentru că la sfârșitul carierei se va ține cont de acea poziție pe care a deținut-o el. Dacă regula jocului se schimbă acum, cei care au sacrificat viața lor, au sacrificat familia pentru a atinge o anumită poziție sunt trădați.

Dacă se întâmplă acum, cei care ar putea să plece să facă altceva nu o vor mai face, vor sta într-un loc călduț, unde vor primi bani mai mulți, pentru că la sfârșit, acei bani mai mulți se vor aduna la pensie. Și nu vor mai face niciun sacrificiu. Se vor pierde toate aceste argumente și motivarea lor pentru a ajunge într-o poziție importantă. Și vom ajunge în situația în care în pozițiile de conducere ale Armatei, în pozițiile cu responsabilitate mare, vom avea oameni care vor fi puși prin diferite... De fapt, e mai greu să numești prin ordin un om într-o poziție cu responsabilitate mare, mai ales în condițiile în care nu poți să îi acorzi o motivație de genul pensiei militare stabilite în acest fel”, a afirmat genealul Ștefan Dănilă.

Iancu Guda, analist economic: Ce înseamnă sacrificii?

Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a intervenit: Noi, economiștii, privim acest subiect din considerente strict economice: capacitatea statului de a susține aceste pensii. Dvs. aveți argumentele propriei activități. Din ce am înțeles eu, ați făcut trimitere la anumite poziții-cheie, de conducere, care sunt destul de rare, bănuiesc, iar  baza piramidei nu este acolo și 2. Ați vorbit de foarte multe sacrificii, pe care eu, nefiind în domeniu, nu pot să mi le explic, cu excepția celor de a pleca efectiv într-o misiune, Doamne ferește, pe un câmp de luptă. Nu mă pricep, dar care sunt acele sacrificii? și 2. Cât de mulți sunt cei din personalul de conducere?

Gen. Ștefan Dănilă: În personalul de conducere nu sunt foarte mulți, dar cei care ajung în personalul de conducere trebuie să facă niște sacrificii. Vă dau un exemplu personal. În momentul în care m-am hotărât să mă duc la Academie, să fac cursuri la Academie, însemna să pierd din solda mea jumătate, să-mi las familia acasă, cu copil de 3 ani jumătate, ca să plec la școală. Am făcut lucrul acesta gândindu-mă că îmi va folosi Academia pentru a avea o funcție de comandant de escadrilă, să urc în cariera militară. De ce? Pentru că fiecare militar, în momentul în care intră în armată, își propune să aibă o funcție mai mare, să fie comandant. Dar pentru asta, constați pe timpul carierei că trebuie să faci sacrificii pe care alții nu cred că le fac. Și problema nu este dacă au dreptul sau nu au dreptul, fiecare om are dreptul la o pensie. Este vorba de modalitatea de calcul a pensiei. Dacă se face calculul pensiei pe baza ultimei poziții deținute sau pe baza sumelor acumulate în decursul carierei.

Iancu Guda: Câți sunt ca dvs, câți au făcut aceste sacrificii, câți au ajuns în poziții de conducere?

Gen. Ștefan Dănilă: Cei care nu au făcut sacrificiile au rămas în niște poziții inferioare, care le vor determina pensii mai mici decât ale celor care au făcut sacrificii. Asta este ideea. Nu toate pensiile militare sunt la fel. Pensiile militare sunt calculate în funcție de ultima poziție deținută. Cei care nu au făcut cursuri, cei care și-au asumat să stea într-o poziție mai călduță în decursul carierei, dar inferioară, au în momentul de față pensii mai mici decât cei care au făcut aceste sacrificii.

Iancu Guda: Un singur amendament, în final. Într-adevăr, poți să obții o poziție importantă cu unul, doi, trei ani înainte de retragere și apoi să ai o pensie bună pe viață. E vorba, din punct de vedere economic, de corelația contributivitate pe parcursul întregii activități cu ceea ce primești ca pensionar. E clar o disproporție.

Gen. Ștefan Dănilă: La militari nu putem să vorbim despre contributivitate atâta timp cât ei primesc soldă. Deci, militarul este în solda statului. Statul îi plătește soldă și îi plătește pensie militară. Militarul nu poate să contribuie, el contribuie prin efortul pe care îl face. El nu este generator de fonduri la bugetul de stat. El primește bani de la bugetul de stat ca soldă și ca pensie militară.

Cum se pot elimina inechitățile?

Fostul șef al Statului Major a fost întrebat și cum se pot rezolva inechitățile apărute în legătură cu vârsta de pensionare. „Cele mai simple lucruri trebuie făcute la modul foarte simplu, nu cu legi alambicate, cu foarte multe chichițe care să fie interpretabile după aceea. Nu este rezolvată problema prin legea salarizării unice, care a așezat militarii în ierarhia socială la un nivel foarte jos, este înjositor pentru Armată ca cele mai înalte funcții din armată să fie sub jumătatea ierarhiei sociale. Deci, printr-o ierarhizare corectă în societate și poziționarea corectă și plata soldelor, salariilor în conformitate cu ierarhia socială s-ar face ordine. Iar stabilirea ulterioară a pensiilor în funcție de poziția deținută, deci tot funcție de soldă, ar da pentru fiecare o echitate, ca să nu mai existe diferențe că unul a fost pensionat în 1985, altul în 2005 sau 2018. Toată lumea care a fost pensionată de pe o anumită poziție ar trebui să aibă aceeași pensie”, a arătat Ștefan Dănilă.

Iancu Guda: Povara cea mai mare, pe mediul privat

Iancu Guda, economist: Dacă concluzionăm, practic, dânsul a spus că sunt sacrificii făcute pe parcursul vieții, dar nu a explicat foarte clar câți fac aceste sacrificii; 2. Ei reprezintă un cost toată viața de activitate, iar apoi, la pensie, tot un cost reprezintă. Cineva trebuie să suporte aceste costuri și avem în România povara cea mai mare pe mediul privat, pentru că la un angajat în privat avem 1,6 pensionari și angajați în sectorul public.

Dacă întrebi fiecare „special”, toți sunt speciali și au argumentele lor speciale de ce sunt ei mai speciali decât ceilalți speciali. Dacă o iei așa, tot timpul o să cazi într-o capcană a argumentelor speciale și o să le legitimezi. Dar pragmatic, eu cred că sub 10 la sută și-au asumat sacrificii cu adevărat reale implicate de această meserie, să fii în armată. În conducerea armatei - din punct de vedere educație, cursuri departe de familie -, iarăși, suntem pe acolo.

Deci, de ce trebuie să legitimăm 10 pensionari din armată, dacă unul, de fapt, de-a lungul vieții lui în activitate a fost pe un câmp de luptă sau în conducerea acestor structuri? Restul de 9 ce fac? Se retrag la un salariu - care atenție, vedeți cum a spus, e soldă, noi nu contribuim, noi doar primim, noi contribuim cu sângele pentru siguranța patriei. Păi, câți români - și aceștia sunt adevărații eroi - s-au dus pe câmpul de luptă sau au servit în conducerea armatei? Personalul administrativ și cei care se duc acolo, pe câmpul de luptă, da, dar restul, care stau comozi? Să stea comozi cât sunt în activitate și apoi la pensie toată viața, se retrag la 40-45 de ani și mai trăiesc încă 30 de ani pe o pensie peste media din România? Nu mi se pare corect.

Editor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri