Noi condiţii pentru vânzarea terenurilor agricole

Data actualizării: Data publicării:
tractor camp teren agricol agricultura camp shutterstock_333199988
Foto: Shutterstock

Cine cumpără teren agricol este obligat să îl păstreze timp de 15 ani. Sau, dacă vrea să îl vândă, singurul cumpărător poate fi statul. Prevederile apar într-un proiect de lege depus în Parlament. Intenția declarată este de a preveni specula. Discuția a pornit de la faptul că mari suprafețe agricole din România se află în proprietatea unor cetățeni străini.

Mai bine de o treime din cele 10 milioane de hectare de teren agricol aparţin străinilor, cele mai multe suprafeţe fiind deţinute de italieni şi de cetăţeni germani, arată datele europene.

Potrivit unui proiect de lege, terenurile cumpărate mai pot fi revândute doar statului în următorii 15 ani pentru a se evita specula.

„De la data liberalizării vânzării terenurilor agricole către străini, în 2014, ofertele de vânzare au tot crescut. Dacă în urmă cu 4 ani erau disponibile 58.000 de hectare de teren agricol, s-a ajuns la 144.000 în 2016 şi la 109.000 în primele 9 luni ale anului trecut”, relatează Roxana Vântu, jurnalist Digi24.

Preţul unui hectar de teren a ajuns şi la 9.000 de euro în vestul ţării, spun fermierii.

Fermierii români sunt şi potenţiali vânzători, e foarte dificil să modifici astfel încăt să îţi afecteze doar calitatea de cumpărător, dar și pe cea de vânzător”, spune Dragoş Costin Telehuţ, fermier din Ialomița.

Sunt prevăzute şi condiţii speciale pentru tinerii care vor să înceapă o afacere în mediul rural. Asta în condiţiile în care mai mult de jumătate din cei 866.000 de fermieri care au depus cereri pentru subvenţii pe teren au peste peste 60 de ani. Doar 75.915 au între 31 şi 40 de ani.

Astfel, potrivit documentului, tinerii fermierii vor avea întâietate la cumpărare, după coproprietari, rude, şi arendaşi. Urmează apoi proprietarii de terenuri agricole din zonă şi statul român.

Mai trebuie rezolvată însă şi problema cadastrului, spun fermierii.

De exemplu în Moldova, vale, panta, platou, în Ardeal se lucrează pe bucăţele. La noi în Bărăgan suprafeţele sunt puţin mai mari, sunt localităţi care nu au planuri parcelate, o intervenţie pe legea vânzării terenurilor şi chiar o eventuală lege a comasării mai poate fi făcută după ce vom şti cât teren avem, pentru că acum nu ştim exact”, adaugă Dragoş Costin Telehuţ.

Şi nici nu vom şti prea curând...

Cadastru este o operaţiune grea, sunt mulți bani alocaţi, prin POR, de la UE, sunt și de la bugetul stat, peste 400 milioane de euro. Undeva în jur de 4 milioane de hectare sunt cadastrate”, afirmă Petre Daea, ministrul Agriculturii.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri