Ce se va întâmpla după modificarea Ordonanţei 114?

Data publicării:
bancnote rasfirate
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Abrogarea prevederilor Ordonanței 114, zisă și „ordonanța lăcomiei”, va aduce după sine și revenirea la liberalizarea pieței gazelor și a energiei electrice. Iar din ce se pregătește, va fi una în pas accelerat, ceea ce poate aduce scumpiri măricele. Pe de altă parte, am putea avea parte de noi investitori pentru zăcămintele din Marea Neagră, se arată într-o analiză „Business Club”.

Prețurile la gaze și energie, liberalizate. Urmează scumpiri accelerate

Liberalizarea prețurilor la gaze și energie electrică se va face mai rapid. Anularea „ordonanței groazei”, 114-le lui Vâlcov și Teodorovici, va aduce un calendar accelerat de aliniere a prețurilor la condițiile de piață. Surse guvernamentale citate de economica.net susțin că la 1 octombrie anul viitor cele două piețe ar urma să fie complet liberalizate pentru populație. Calendarul precis urmează să fie stabilit de autoritatea de reglementare, dar va fi o perioadă scurtă de doar nouă luni pentru reașezare.

ANRE avea deja o propunere care presupunea o tranziție mai lină, cu atingerea țintei în 2021, în aprilie, la gaze și la jumătatea anului la energie electrică. Practic perioada se scurtează cu șase, respectiv nouă luni, ceea ce va presupune ajusătri ale tarifelor mult mai rapide.

Companiile scapă de o taxă

Pe de altă parte, companiile urmează să scape de acea taxă de 2% pe cifra de afaceri, ceea ce le-ar reduce un cost impus de stat.

Producătorii sunt cei avantajați de o liberalizare rapidă. Cei de gaze chiar au avut de suferit, pentru că prețurile la producția internă au fost plafonate la 68 de lei MW prin Ordonanța 114.

Furnizorii, în schimb, nu sunt deloc fericiți cu liberalizarea rapidă. Ar fi preferat o liberalizare în etape pentru a nu da șocuri de preț consumatorilor. Prin toamnă, furnizorii avertizau că există riscul de a avea majorări de 25% la gaze, dacă liberalizarea e accelerată.

Ordonanța Vâlcov-Teodorovici a reintrodus prețurile reglementate pentru consumatorii casnici. Acesta a fost răspunsul puterii când costurile din piață erau în creștere, iar companiile cereau recunoașterea acestora în tarife.

Reglementarea și plafonarea unor prețuri ar fi urmat să se aplice până în primăvara lui 2022, după care companiilor ar fi urmat să li se recunoască inclusiv costurile restante. Ceea ce înseamna că, de fapt, scumpirile erau doar întârziate.

Amânarea face, de fapt, mai mult rău

Iar experiența românească arată că atunci când majorarea este amânată din motive populiste, atunci când se produce, se adună efecte pentru mai mult timp, iar creșterea este mult mai mare.

În toamna lui 2017, era programată o majorare a tarifelor la gaze, amânată după amenințările publice ale lui Liviu Dragnea. În ianuarie, condițiile de piață au impus însă scumpirea, care a fost mare, de opt la sută dintr-un foc, chiar în mijloc de iarnă.

Chiar dacă nu se schimba guvernul, liberalizarea prețurilor tot venea. Comisia Europeană deschisese împotriva României o procedură de infringement aflată în faze avansate și care aducea amenzi de sute de mii de euro pe zi pentru distorsionarea pieței gazelor.

Sancțiunle au fost oprite doar după ce Bucureștiul și-a asumat un calendar de liberalizare.

Pețitori de soi pentru Marea Neagră

Aberațiile Ordonanței 114 au dus la blocarea proiectelor de exploatare a gazelor din Marea Neagră și după ce ea va fi în cea mai mare parte abrogată, se deschide calea pentru demararea lor. Una care va aduce noi nume acolo, în locul Exxon.

Participația de 50% în perimetrul Neptun Deep a grupului american este dorită de Total și Delek Group, scrie profit.ro. Prima este cunoscută, e compania gigant franceză, iar a doua este un jucator israelian care are deja parteneriate cu Exxon. Cei doi jucători ar negocia direct cu grupul american, departe de România.

Un eventual transfer va trebui să obțină și autorizația autorităților române. Interesant este faptul că în cazul Total, de fapt avem o râzgândire. Ar prelua înapoi dreptul de exploatare pe care l-a vândut Exxon. Când s-a făcut concesiunea inițială a blocului Neptun Deep, consorțiul era compus din Petrom și Elf, parte a grupului Total. Exxon a apărut în proiect abia în 2008.

De participația Exxon în Marea Neagră este interesată și compania de stat Romgaz, deși nu de toată. Directorul general al companiei susține că ar putea prelua 15-20% din proiect. Potrivit unor surse din piață, există posibilitatea ca Petrom să-și majoreze cota actuală de 50%.

Vânzarea Exxon a venit după ce dezvoltarea resurselor, estimate până la 80 de miliarde de metri cubi, a fost blocată prin legea offshore și prin Ordonanța 114. Însă acum face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare a afacerilor la nivel global.

Exxon și-a vândut deja participația într-un zăcământ din Marea Nordului și are în pregătire înstrăinarea altor active până la valoarea de 25 de miliarde de dolari. Compania americană a întocmit o listă extinsă de proiecte, din cel puțin 11 țări, la care intenționează să renunțe. Planul de vânzare este mult mai mare decât se anunța inițial, de 15 miliarde de dolari.

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri