Gazele care pot asigura consumul României pe 6 ani ar putea rămâne pe fundul mării

Zăcământul de gaze descoperit de Petrom şi Exxon în Marea Neagră s-ar putea să nu fie suficient de profitabil cât să justifice exploatarea sa. Este cel mai mare risc menţionat în prospectul vânzării a 6,4% din acţiunile Petrom de către Fondul Proprietatea.

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Petrom nu a spus niciodată că extragerea de gaz din Marea Neagră este 100% sigură, însă speranţele erau mari. Primele estimări arătau că din perimetrul Neptun Deep ar putea fi extrase până la 84 de miliarde de metri cubi de gaz, suficient cât să acopere întregul consum al României timp de mai mulţi ani.

Există deja şi planuri de export. De curând a fost semnat contractul de finanţare pentru conducta care ar trebui să transporte gazele din Marea Neagră, dar e posibil ca şi acestea să rămână în pământ pentru totdeauna.

Asta deoarece descoperirea rezervelor de gaze naturale din Neptun Deep s-ar putea să nu fie viabilă comercial. Adică extragerea resurselor de acolo ar putea fi mai costisitoare decât banii încasaţi din vânzarea gazelor. Potrivit prospectului, un eventual eşec al perimetrului ar putea avea un impact semnificativ asupra activităţii Petrom.

Primele estimări ale rezevelor de gaz din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră au fost anunţate în 2012. Petrom şi Exxon au anuţat atunci că zăcământul ar putea avea între 48 şi 84 de milioane de metri cubi de gaz. O cantitate suficient de mare cât să acopere consumul de gaz al României între 3 şi 6 ani sau cât să reducă dependenţa Europei de gazul rusesc în cazul în care este aleasă vairanta exportului.

De curând, la Budapesta, a fost semnat contractul de finanţare al conductei BRUA care ar urma să transporte până în Austria inclusiv gazul care ar putea fi extras din Marea Neagră.

Potrivit documentului care însoşete vânzarea a 6,4% dintre acţiunile Petrom de către Fondul Proprietatea, decizia finală privind viabilitatea zăcământului va fi luată în doi ani. Dacă va fi decisă exploatarea, primele cantităţi de gaze ar urma să fie extrase de acolo după 2020.

Deşi Petrom nu a prezentat niciodată ca sigură exploatarea rezervelor din Marea Neagră, prospectul de vânzare al acţiunilor vine cu cea mai realistă abordare privind perimetrul Neptun. Nu infirmă potenţialul acelui zăcământ, dar nici nu îl confirmă.

Până acum, explorările companiilor petroliere în apele româneşti ale Mării Neagre au avut rezultate mixte.

Anul acesta, ruşii de la Lukoil au renunţat să mai caute gaz în perimetrul EST Rapsodia după ce primele rezultate ale explorărilor au fost dezamăgitoare. La scurtă vreme după acest eşec, tot Lukoil a anunţat că a descoprit un zăcământ uriaş, estimat la 32 de miliarde de metri cubi de gaz, într-un alt perimetru, Trident.

Deocamdată nimeni nu extrage gaz din Marea Neagră. Companiile îşi continuă explorările şi calculează cât le-ar costa să extragă resursele descoperite până acum.