ANALIZĂ. Cât de reală e creşterea economică de 5%. Ce spun specialiştii despre cifra care a întrecut toate estimările

Data actualizării: Data publicării:
grafic economie si bani
FOTO: Guliver/ Getty Images

Surpriză de Institutul Naţional de Statistică. Economia României a crescut cu 5% în primele trei luni din an. O cifră care a uimit analiştii din piaţă. De exemplu, specialiştii chestionați de Bloomberg estimau o creștere economică de 4,1% în primul trimestru din 2019, în timp ce un chestionar Reuters arăta estimări mai rezervate, de 3,9% pentru avansul din aceeași perioadă.

5% e mult peste estimări- în sondajul Bloomberg făcut printre economiştii de bănci a ieşit o medie de 4,1%. BCR a avut cea mai optimistă prognoză- un 4,4%. Majoritatea erau în zona lui 4%.

Datele defalcate vor veni pe 6 iunie, poate ne vom lămuri atunci care e treaba. Până atunci tot ce putem face este să căutăm explicaţii pentru această ghicitoare.

În zona de formare a PIB sunt dezamăgiri, dar şi unele surprize. Industria a mers prost, probabil că va da cu minus în creşterea economică. Ceva speranţe vin de la construcţii, care la trei luni au avut o creştere de aproape 6%. E o performantă pentru acest sector. Cel puţin creşterea din martie a fost cea mai bună evoluţie lunară din septembrie 2008 încoace. E un avans generat în principal de sectorul rezidenţial de locuinţe.

Cu lucrările de infrastructură ale statului...mai subţire. Creşte sectorul, dar mai departe va presupune chestiuni delicate. Dezvoltarea imobiliară se face preponderent pe creditare, deci va genera îndatorare mai încolo. Chiar azi erau câteva date interesante despre mişcările din economia americană. Şeful unui fond de investiţii reclama că în ultimii cinci ani avansul produsul intern brut al Statelor Unite a fost rezultatul exclusiv al îndatorării. PIB-ul nominal a crescut cu 4,3% iar datoria cu 4,7%, pe toate componentele sale - publică, corporativă şi domestică.

Îndatorarea este bună dar cu limite

Aşadar, construcţiile cel mai probabil au avut contribuţie pozitivă la PIB, însă nu una care să schimbe definitoriu datele.

Agricultura va fi o necunoscută până la datele defalcate şi ajungem la partea care cel mai probabil a adus grosul - serviciile. Acolo comerţul a avut acea creştere mare, stimulat de creşterile de salarii, mari mai ales în sectorul public. Dar chestiunea asta cu bugetarii nu mai e de mult o surpriză.

În zona de utilizare a PIB, comerţul este imaginea în oglindă a consumului populaţiei

Sugestia este că a avut o creştere mare a consumului total, poate mai mare decât media asta de 5% pe economie. Pe lângă acest consum privat, şi cel al administraţiei publice este în mare expansiune dacă avem în vedere evoluţia achiziţiilor din buget.

Pe alte capitole avem multă contribuţie negativă. Comerţul exterior e suferind. Deficitul comercial urcă vertiginos şi atunci exportul net este în scădere.

Investiţiile vor fi şi ele după cum arată peisajul cu minus. Cele publice sunt în nota obişnuită pentru că nu mai sunt resurse financiare. Cele private cel puţin în primul trimestru au fost fie blocate fie puse în aşteptare după ordonanţa Vâlcov - Teodorovici.

Va trebui să vedem care a fost soarta stocurilor... Acolo mai poate să răsară creştere, deşi deja se adună foarte multe trimestre de avans pe stocuri...se mai umplu şi magaziile acelea.

În ansamblu ... acest 5% ar putea fi explicat printr-o accelerare mare a consumului pe când sectoarele productive şi durabile rămân de căruţă. Şi în atare condiţii verdictul este unul singur- tendinţă de supraîncălzire...E ceea ce am avut în 2017. E posibil să fi avut un semn al supraîncălzirii din evoluţia inflaţiei, care a accelerat. Cererea externă e slabă pe când cea internă e solidă, dar alimentată din import.

Astfel de evoluţii vor impune cel mai probabil măsuri de corecţie în politica monetară pentru că din zona guvernului, cu alegeri peste alegeri, nu avem ce să aşteptăm. Economiştii văd în acest moment o probabilitate mai mare de a avea creşteri ale dobânzii cheie la BNR. De unde era exclusă o majorare în acest an, acum nu prea mai avem răspunsuri la fel de categorice.

În noul climat pare şi mai previzibilă o mutare mai sus a cursului

Ar fi o încercare de a mai corecta consumul din import prin preţ, cu toate că ar presupune o sacrificare de moment a inflaţiei. De fapt această performanţă a primului trimestru de fapt ridică mai multă bătaie de cap decât să ofere o perspectivă bună.

Avansul de 5% este aproape de ţinta anuală a guvernului de 5,5%, dar ca performanţă va fi cel mai bun rezultat trimestrial din acest an. Evident dacă nu va exista şi vreo revizuire. În trimestrele următoare, inclusiv din efectul de bază, se aşteaptă evoluţii mai slabe.

Banca Transilvania şi-a revizuit în creştere prognoza pentru întreg anul, dar a dus-o de la 2,9% la 3,5%.

Această creştere de 5%, folosită de guvernanţi ca o armă de atac, este de fapt o creştere pe datorie, avertizează specialiştii

Este suficient să ne uităm peste deficitele de tot felul, de la deficitul bugetar până la diferenţa dintre importuri şi exporturi.

Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară al BNR: „Se acumulează în acelaşi timp şi dezechilibre pe care în momentul în care această creştere foarte rapidă şi foarte bună pentru bunăstarea noastră pe termen mai lung se vor opri, atunci vom avea probleme severe de rezolvat.”

Să nu uităm că suntem ţara cu cel mai ridicat deficit de concurent din UE şi cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului bugetar din UE. Suntem foarte aproape de limita de 3% care oricum, pentru o economie care creşte rapid cum este economia noastră, ar trebui să nici nu ne gândim la aşa ceva. Pentru că în momentele bune este bine să îţi încarci cămara, nu să o goleşti în continuare.

Cristian Păun, profesor de economie: „Am crescut economic în această parte a anului de început prin aceste salarii care au crescut foarte mult şi care s-au dus către consum şi care se regăsesc şi în cheltuielile guvernamentale. PIB-ul ca formulă este foarte simplu, include în el consumul, cheltuielile guvernamentale, investiţiile şi diferenţa dintre importuri şi exporturi. Ei bine, în România, cresc acele cheltuieli guvernamentale şi nu neapărat pe investiţii, creşte consumul, şi atunci, sigur, creşte economia, dar creşte pe datorie şi deficite bugetare pentru că noi cheltuim peste ceea ce obţinem ca venituri din economie”.

Florian Libocor, economist-şef al unei bănci comerciale: „Este o creştere peste aşteptările pieţei şi peste aşteptările mele, implicit, şi dat fiind faptul că încă nu avem tabloul complet al structurii acestui 5%, putem să facem doar nişte deducţii logice şi considerând aceste date care ne spun că aportul la acest 5% al construcţiilor şi industriei poate să fie undeva de 0,5%, deducem că mai rămân 4,5% de explicat.

Din cei 4,5% de explicat, în principiu, agricultura nu poate să aducă mai mult de 1%, deci ar mai rămâne vreo 3,5% pe care să-i aducă serviciile”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri