Fondurile europene: Artificii contabile pentru minciuni frumoase

Data publicării:
guvern

Atragerea de fonduri europene a fost una dintre marile dezamăgiri ale anului. Planul, pus în buget, a fost ambiţios, rezultatul... chiar şi sub aşteptările pesimiştilor. La prezentarea bugetului pe anul viitor, premierul Mihai Tudose a anunţat că Bucureştiul a făcut cereri de plăţi de 22 de miliarde de lei şi consideră că a bifat ca realizare atragerea de fonduri europene. Pe de o parte, e doar o declaraţie care nu poatre fi verificată. În al doilea rând, cererile de plată nu reprezintă bani efectivi intraţi în ţară. Probabil că din perspectiva rezultatelor foarte slabe atragerea de fonduri europene concurează la dezamăgirea anului cu evoluţia lucrărilor de infrastructură rutieră. Un alt capitol la care se pare că 2017 a trecută aproape fără să lase urme vizibile.

Guvernul a anunţat ca prioritate atragerea de fonduri europene şi a stabilit ca ţintă pentru 2017 suma de 5,2 miliarde de euro. Însă se pleca la drum de pe loc: blocajul era total, fără autorităţi de management acreditate, ceea ce face practic imposbilă înaintarea de proiecte. Abia spre jumătatea anului au început să vină aprobările, însă lucrurile se mişcau foarte greu, până la exasperarea oficialilor europeni.

Ca să dea senzaţia unei absorbţii mari, Guvernul a făcut şi un artificiu contabil - a decis să treacă prin buget plățile europene făcute în agricultură, bani care practic nu aveau niciun impact asupra finanțelor publice. Doar treceau prin trezorerie și erau dați mai departe către beneficiari. Însă așa a ajuns ministerul Finanțelor să raporteze fonduri europene în creștere cu 450%, când de fapt la atragerea de bani din programele structurale sau de coeziune situația era tragică.

Până în octombrie plățile efective făcute de către bugetul comunitar erau sub 600 de milioane de euro. În a zecea lună a anului lucrurile s-au mișcat puțin mai bine și suma atrasă s-a dublat. Însă e prea puțin. România ajunsese la contraperformanța ca plățile efective să reprezinte 1,1% din bugetul alocat în exercițiul financiar 2014-2020. Ministerul de resort promite ca până la finalul anului se va ajunge la 5%. Dar suntem la jumătatea exercițiului financiar, România are la dispoziție peste 39 de miliarde de euro, inclusiv subvențiile din agricultură și totuși deocamdată a reușit să atragă doar câteva miliarde, din care cele mai multe au mers către agricultură.

Fondurile importante, cum ar fi cele pentru infrastructura mare sunt aproape neatinse. Asta după ce, din vechiul exercițiu financiar, România a pierdut 800 de milioane de euro din programul operațional transporturi.

Ca de obicei, planurile pentru autostrăzi erau mari.

Din cei 90 de kilometri promiși, în luna martie au fost dați în folosință 15,4 km de autostradă, pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Era un început bun, care însă a fost și sfârșitul pentru 2017. De la acel moment, când rețeaua de autostrăzi a României a ajuns la 748 de kilometri nu s-au mai adăugat alte tronsoane.

Pe acest final de an s-a mai făcut recepția a 8,7 km pe sectorul Gilău - Nădăşelu, un sector ce nu poate fi deschis circulației pentru că lipsește un pod peste Someşul Mic.

Lotul 3 al autostrăzii Sebeş-Turda de 12,4 kilometri ar fi trebuit inaugurat și el în acest an, însă s-a amânat pentru 2018.

Compania de drumuri se laudă însă cu lansarea unor proiecte de anvergură în 2017. După ani de amânari, au fost demarate licitațiile pentru tronsoane din autostrada Sibiu-Pitești, un proiect care va înghiți 3,3 miliarde de euro. Într-o fază incipientă este și drumul expres către Craiova. Moldova nu are însă șanse să iasă prea repede din izolare. Abia se discută de studii de fezabilitate pentru proiectele importante. Și singurul segment cât de cât avansat pe hârtie, centura Bacăului la profil de autostrada este la a doua încercare de găsire a unui constructor. Licitațiile cu repetiție par însă a fi specialitatea casei. Lotul Suplacu de Barcău-Borș de pe autostrada Trnasilvania este la a treia licitație.

O premieră poate fi considerată totuși desemnarea unui constructor pentru un segment din viitoarea autostradă care va tăia munții în Valea Prahovei. E drept, statul a încredințat un tronson ușor, între Râșnov și Cristian. În rest nu există progrese. Centurile pentru Comarnic și Bușteni sunt blocate de procese. Pentru autostrada Comarnic-Brașov, guvernul a cerut asistența Bancii Mondiale, care, cu specialiștii săi ar trebui să asigure suport tehnic. Și posibil, asistența financiară sub formă de împrumut.

Tot la capitolul reușite ale anului este trecută și lansarea licitației pentru podul peste Dunare de la Brăila, un proiect în valoarea de jumătate de miliard de euro.

La recensământul făcut de compania de drumuri, printre proiectele lansate în acest an a reieșit că s-au început procedurile pentru lucrări care ajung la valoarea de 4 miliarde de euro. Finalizarea lor va lua însă ani.

Deocamdată se administrează sărăcia. Compania de Drumuri și autostrazi a fost una dintre cele sacrificate la redistribuirea banilor din buget. A plecat la drum cu alocări de 5 miliarde de lei, iar la prima rectificare i-au fost luate 3,7 miliarde de lei. La zece luni, investițiile companiei de drumuri abia depășeau un miliard de lei.

Pe infrastructura feroviară eforturile financiare sunt direcționate pentru modernizarea liniilor din vestul țării, între Sighișoara și Curtici. Fac parte din cordiorul patru pan european. Acolo, în total sunt 350 de kilometri de cale ferată care necesită modernizări. Unele lucrări au început în urmă cu trei ani, iar în acest an au fost încredințate mai multe tronsoane. Ministerul Transporturilor a anunțat în noiembrie că au fost făcute cereri de finanțare la Bruxelles pentru proiectele de infrastructură feroviară de 1,75 de miliarde de euro.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri