România la bilanț: Legătura dintre creșterile salariale și dezechilibrul economic

Data publicării:
angajati birou calculatoare shutterstock_284519087

Se știe cum stăm la capitolul salarii, ce haos a creat noua legislație, iar efectele vor fi resimțite de toată lumea. Vă propunem și o altfel de analiză făcută de Stelian Muscalu în emisiunea „România la Bilanț”.

E greu să le explici oamenilor de ce salariile mari pot duce la dezechilibre pentru că, evident, oricine vrea să fie plătit pentru munca sa cât de bine se poate. Şi mai e greu este de înţeles de ce acelaşi volum de muncă este remunerat aici la jumătate faţă de alte state din Europa. Încercăm acum să explicăm toate riscurile cu ajutorul datelor pe care le avem chiar de la stat. România la Bilanţ, chiar acum.

Diferenţa dintre salariile medii din România şi restul Europei este de cel puţin 50 la sută, asta deşi, din 2008 până acum, veniturile românilor aproape că s-au dublat. Suma nu a fost însă de ajuns în condiţiile în care şi costul traiului zilnic a crescut. În condiţiile în care mulţi dintre salariaţii de acum au cel puţin o rată la bancă, făcută în euro sau în franci, făcută la un curs mult mai mic. Evident, toţi vrem venituri care să ne acopere datoriile şi care să ne permită să trăim şi dincolo de muncă. Diferenţa stă însă în modul în care vrem să obţinem asta. Degeaba avem noi maşină nouă dacă mergem cu viteză pe un drum cu mult gropi. Nu va dura mult până facem pană.

Atât de mult putem să restrângem treaba aceasta cu salariile mărite alert. Este de preferat să îţi crească salariul treptat, atât cât poate susţine economia în mod real, decât să ţi se ofere câte 200 de lei odată la şase luni, timp în care, din cauza faptului că statul ajunge să plătească sumele astea din împrumuturi, vezi cum totul în jur e mai scump. Statul a plătit pentru salariile bugetarilor aproape 70 de miliarde de lei în 2017. Înseamnă mai bine de 8% din PIB. Stiţi cât au dat pentru investiţii? 2,3%! Adică nici măcar 20 de miliarde. Investiţiile acestea publice au legătură cu salariile mici de la noi, comparat cu restul Europei.

O singură autostradă duce la costuri mai mici pentru orice producător care are nevoie să îşi mute marfa dintr-un loc în altul. Costuri mai mici înseamnă mai mult spaţiu de manevră pentru salarii, mai multe fonduri disponibile. Şi mai este un detaliu. Când ai drumuri bine puse la punct, o politică fiscală stabilă, lângă un parc industrial apare altul, şi altul. Cu cât sunt mai multe oferte de locuri de muncă, dar personal limitat, salariile încep să crească. Patronii oferă mai mulţi bani ca să aibă cu cine să asigure producţia. Credeţi că este o întâmplare că salariile în Cluj sunt de aproape 600 de euro, imediat sub nivelul din Capitală? Sau că PIB-ul oraşului Constanţa a crescut cu peste 56% din 2012 încoace, adică după deschiderea autostrăzii Soarelui?

Fostele zone monoindustriale sunt cele care se luptă fie cu şomaj mare, fie cu salarii mici. Pentru că acolo nu există nicio investiţie publică iar privatul nu vine să îşi cheltuiască banii dacă nu simte că poate face profit. Iar statul... statul deşi e singurul care măreşte salariile fără să ţină cont de productivitate, nu ne poate angaja pe toţi. Cine era bugetar în 2010 sigur îşi aminteşte de reducerea salarială de 25%. Un sfert din venit a tăiat statul când şi-a dat seama că nu mai are banii. Voia să ia inclusiv de la pensii dacă nu ar fi intervenit Curtea Constituţională.

Cum s-a ajuns acolo? Păi tot bugetarii îşi amintesc creşterile de salarii din 2008. Toţi voiau atunci să lucreze la stat pentru că salariile erau aproape duble faţă de privat. Atunci au crescut şi pensiile cu o treime astfel încât sistemul a ajuns pentru prima dată pe deficit. Ce a fost majorat în 2017 cu multe procente? Salariile la stat şi punctul de pensie! Avem deja un precedent. Iar politicienii de acum sunt şi cei de atunci. Aveţi datele generale, acum măsuraţi dumneavoastră ce e mai bine pentru finanţele personale.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri