România la bilanț | S-a dus un an istoric în economie. Ce urmează?
Deşi statistic economiei îi merge bine, analiştii parcă trag tot mai multe semnale de alarmă legate de prăpastia spre care se îndreaptă bugetul ţării. Înainte să povestim despre planurile Guvernului pentru 2018, vreau să mai insistăm puţin asupra efectelor pe care 2017 le va avea asupra viitorului economic al ţării. Lăsăm declaraţiile politicienilor la o parte şi ne uităm la traiul de zi cu zi.
Fiecare dintre noi ştie cât îl costă lunar să trăiască. Să îşi cumpere mâncare, să achite facturile, să pună benzină sau să cumpere abonamentele care să îi asigure transportul la muncă, să îşi cumpere ceva haine sau de încălţat. Oficial, o persoană cheluieşte în medie puţin peste 1.000 de lei, iar asta înseamnă, tot în medie, mai bine de 80% din venitul acelui om. Acum vin şi vă întreb: în condiţiile în care salariul, venitul, e la fel, dar mâncarea, benzina, facturile sunt mai mari, venitul acela mai este de ajuns sau ajungi să munceşti doar cât să trăieşti?
20 de lei! Aceasta este suma care îi rămâne acum unui român pentru mers la restaurant, de exemplu. Ţineţi cont că este vorba de o medie, adică sunt luaţi în calcul şi cei care au mii de lei salariu şi mânăncă numai în oraş, şi cei care trăiesc de pe o zi pe alta. Iar media atât iese: 20 de lei pentru mers în oraş, 35 de lei pentru recreere şi cultură şi nici măcar 5 lei pentru educaţie. Acesta este tabloul mare al unei ţări care se laudă cu creştere economică record. O creştere în hârtie şi pur statistică. Da, românii au mers anul acesta mai des la magazin şi au lăsat mai mulţi bani acolo. De acum, însă, vor plăti pentru mâna largă a Guvernului.
Ce vreau să spun? Scurt: România vrea să împrumute de pe pieţele externe încă 8 miliarde de euro până în 2020. Asta înseamnă că datoria externă a ţării va creşte încă şi mai mult şi să nu uităm nicio secundă că toate aceste împrumuturi se fac acum la costuri mai mari. Să nu uităm şi că noi le vom plăti pe toate. Cum poţi să explici că într-o economie cu un asemenea avans datoria externă creşte atât de alert? Nu poţi cu argumente economice. Poţi însă cu argumente logice, care se rezumă la risipă şi iresponsabilitate.
România a pierdut aproape 16 mii de medici, 15 mii de cercetători şi alte câteva mii de persoane specializate în IT. Iniţial au plecat în căutarea unor salarii mai mari. Acum, însă, nu se mai întorc din cauza corupţiei care înseamnă mai mult decât lipsa de empatie cu oamenii care conduc o naţie, ci inclusiv reducerea şanselor de a face carieră pe merit, nu pe relaţii. Asta spune un studiu şi mai adaugă şi că, în ultimii 20 de ani, în România numărul salariaţilor din activitatea de cercetare şi dezvoltare s-a redus cu o treime. În plus, aproximativ 300 de mii de studenţi au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate, ceea ce reduce semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători.
S-a dus un an istoric din punct de vedere economic. O spun analiştii economici care mai punctează un detaliu. 2017, deşi un an istoric, nu este original. Este anul în care s-au repetat greşeli din trecut în materie de finanţe şi, deşi criza economică nu stă chiar la colţ datorită faptului că restul statelor cu care România are relaţii comerciale sunt stabile, frânarea bruscă a dezvoltării reprezintă un risc major. Să nu uităm că atunci când calci frâna brusc, fără să ai centura pusă, ajungi cu capul în parbriz.
(Stelian Muscalu este realizator al emisiunii „Business Club”)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
