INTERVIU. Ambasadorul Koray Ertaș: Nu putem aştepta până vin aliaţii în ajutorul Turciei!

Data publicării:
koray ertas 2

Au trecut doi ani de la tentativa de lovitură de stat din Turcia şi ţara trece prin schimbări fundamentale de regim. Recep Tayyip Erdogan a condus ţara în ultimii 15 ani ca premier şi ulterior, ca preşedinte. 52% dintre turci îl susţin în continuare în funcţie, dar mulţi lideri internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea faţă de politica lui. Dacă politica internă a Turciei este cumva lămurită, în plan extern, jocurile pe care le face preşedintele Erdogan lasă loc de interpretări. Liderul turc are deseori comentarii despre omologii săi din alte state, aliate NATO în mare parte. Ce spune despre toate acestea ambasadorul Turciei la București, Koray Ertaș aflați din interviul acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”.

(VIDEO. Prima parte a interviului)

15 iulie 2016. În capitala Turciei, Ankara, Parlamentul era ținta unor obuze trase de tancuri, în Istanbul soldaţii erau pe stradă, pe podul Bosfor erau tancuri, aeroporturile, comunicaţiile şi televiziunile de stat erau sub asediu, iar preşedintele Erdogan intra în direct, la CNN Turk, prin FaceTime, şi chema populaţia turcă la contraofensivă împotriva celor care vroiau să ia puterea printr-o lovitură de stat. Doi ani mai târziu, Turcia este tot sub conducerea lui Erdogan, care a transformat democraţia fragilă în autocraţie.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Sunt doi ani de la lovitura eşuată de stat din Turcia şi în aceşti doi ani ţara dvs s-a transformat destul de mult. Şi putem observa toţi că preşedintele atrage mare parte din putere spre el. De ce este nevoie de acest gen de mişcări, nu mai are preşedintele încredere în stat?

Koray Ertaş, ambasadorul Turciei la București: Acestea nu sunt legate de lovitura de stat. Schimbările din sistemul de stat turc sunt un subiect care se discută deja de mult timp. Aşa cum îţi aminteşti, preşedintele turc de dinainte a fost ales de Parlament. Apoi, printr-un vot popular am schimbat sistemul şi preşedintele a putut fi ales prin vot popular. Acest lucru duce la două capete puternice în cadrul executivului şi au fost din nou, discuţii despre schimbarea sistemului pentru a-l face mai eficient din punct de vedere executiv, aşa că printr-un alt referendum pe care l-am avut, am schimbat sistemul guvernamental cu unul prezidenţial, iar acest lucru nu are nicio legătură cu tentativa de lovitura de stat de acum doi ani. Oamenii au venit în număr mare la referendum şi au optat pentru o schimbare de sistem. Credem că noul sistem va fi mai pragmatic, că va produce rezultate concrete şi va fi un sistem efectiv, care să ne aducă beneficii. Deci, aşa cum spuneam, tentativa de lovitură de stat nu are nicio legătură cu creşterea puterilor prezidenţiale în Turcia. Acestea fiind spuse, în timp ce am schimbat sistemul am făcut de asemenea o delimitare clară între cele trei ramuri ale sistemului, adică executivă, legislativă şi judiciară. Sunt măsuri de siguranţă în acest sens şi alte măsuri importante, care să limiteze puterea unei forţe să fie superioară alteia.

***

La comemorarea a doi ani de la tentativa de puci, Erdogan a anunţat că va emite o serie de decrete prezidenţiale, care să reformeze instituţiile politice, militare şi birocratice. Funcţia de premier nu mai există în Turcia, iar sistemul de control şi echilibru, asigurat de Parlament, a fost de asemenea redus spre zero. Preşedintele dictează cam tot ce este important, dar insistă să spună că ţara nu este condusă într-o manieră autoritară.

***

Cristina Cileacu: Dar nu este democraţia despre mai multe centre de putere? Dacă preşedintele dvs. se ocupă acum de dat legi, de numit liderii serviciilor de securitate, ai armatei, ai curţilor de justiţie, chiar şi de emiterea de legitimaţii de presă pentru jurnalişti, mai putem spune că Turcia este în continuare o democraţie?

Koray Ertaş: Bineînţeles că este o democraţie foarte importantă, o democraţie la început, într-o regiune marcată de instabilitate şi violenţă. Avem separarea puterilor în stat, aşa cum am spus, între cei trei poli, executiv, legislativ şi juridic, care este bine asigurată. Preşedintele nu are puteri legislative, da, are puterea să dea decrete. Dar cu toate acestea, Parlamenul este principala putere legislativă. Preşedintele nu are, de exemplu, nicio autoritate în emiterea de decrete legate de drepturile omului, de drepturile de bază şi de câte ori este o lege, decretele emise de preşedinte vor fi nule şi neavenite. Deci Parlamentul este principala putere legislativă şi decretele prezidenţiale nu vor fi superioare legilor adoptate de parlament. Separarea dintre legislativ şi executiv este mult mai clară în noul sistem.

***

Starea de urgenţă a fost impusă în Turcia după tentativa de lovitură de stat, cu explicaţia clară că este necesară pentru a elimina rapid complotiştii. Acest lucru se întâmplă şi în prezent, dar în această săptămână, conducerea ţării a decis să ridice, în sfârşit, starea de urgenţă.

***

Cristina Cileacu: Starea de urgenţă va fi ridicată, în Turcia, după doi ani de la tentativa de lovitură de stat. De regulă, când un stat impune starea de urgenţă o face pentru a evita birocraţia atunci când sunt de luat decizii rapide, dar este de asemenea un fel de a pune pe locul al doilea drepturile omului. Este starea de urgenţă din Turcia ridicată acum, pentru că preşedintele poate face acum toate acestea fără nicio restricţie?

Koray Ertaş: În primul rând, nicio ţară, nicio democraţie, nu ar impune de bunăvoie starea de urgenţă. La fel, nici Turcia. Am fost forţaţi să o facem, având în vedere ameninţările uriaşe la adresa democraţiei şi sistemului nostru de guvernare. Îţi aminteşti că acum doi ani am avut de a face cu atacul terorist sângeros îndreptat asupra naţiunii noastre de gruparea FETO şi nu am avut nicio altă şansă decât să impunem starea de urgenţă şi chiar şi în acea perioadă şi în ultimii doi ani nu am folosit o serie de paşi importanţi, permişi spre folosinţă de Constituţie, de exemplu pedeapsa capitală sau restricţiile de călătorie. Aşadar, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor obişnuiţi nu a fost afectată. Nici economia nu a fost afectată. Am fost deci limitaţi în folosirea acestor regulamente ale stării de urgenţă. După doi ani, am făcut multe legat de această organizaţie clandestină despre care noi credem că este în spatele organizării tentativei de lovitură de stat, organizaţia lui Fethullah Gülen, mulţi oameni au fost îndepărtaţi din instituţiile de stat în care erau infiltraţi în secret şi credem că este timpul să ridicăm această stare de urgenţă. Guvernul şi Parlamentul lucrează acum la un nou proiect de lege care va permite guvernului să ia anumite măsuri în mod specific împotriva acestei grupări teroriste, după ce se încheie starea de urgenţă. Deci nu este ceva ce facem pentru că simţim că putem lua decizii aşa cum vrem, ci, aşa cum am spus, prin noua Constituţie, Preşedintele nu are nicio autoritate să emită decrete pe chestiuni de drepturi şi libertăţi fundamentale. Deci, preşedintele nu are practic niciun drept să continue acest proces prin decrete prezidenţiale, trebuie să fie o lege dată de Parlament de care avem nevoie.

***

La recentul summit NATO de la Bruxelles, pe agenda de discuţii era şi achiziţia unui sistem antirachetă pe care Turcia îl cumpără de la Rusia. Dacă la nivel de miniştri de externe s-a purtat acest dialog, şefii celor două state au preferat să se bată reciproc pe spate pentru buna relaţie pe care o au şi n-au mai pomenit de echipamentele militare ruseşti.

***

Cristina Cileacu: Turcia şi Rusia nu sunt chiar pe aceeaşi pagină legat de Siria, dar fac afaceri dacă este vorba despre echipamente militare. Turcia va cumpăra de la Rusia, un non-membru NATO, un sistem antirachetă. Donald Trump nu a reuşit să-i spună ceva preşedintelui dvs la summitul NATO recent, de la Bruxelles, ci dimpotrivă, l-a lăudat pentru activităţile din Siria şi Irak. Ce putem înţelege din toate acestea? Cum sunt relaţiile din acest punct de vedere?

Koray Ertaş: Turcia este un aliat puternic al NATO, al patrulea cel mai mare contributor la operaţiile aliate şi al optulea cel mai mare contributor la bugetul NATO. Iar Turcia este şi unul dintre cei patru aliaţi care are multiple forţe şi capabilităţi, deci locul nostru în NATO este sigur şi puternic. Între timp, nu vedem această relaţie ca pe o alternativă la relaţia pe care o avem cu Rusia. Rusia este un vecin foarte important pentru noi şi avem relaţii în diferite domenii, de la energie, la economie şi chiar şi legat de Siria, cu toate zonele de neînţelegere. Dar nu credem că excluderea Rusiei din ecuaţie ar aduce vreun rezultat la vreuna dintre problemele importante care sunt în discuţie. În ceea ce priveşte sistemul antirachetă, Turcia are ameninţări din sud, din Siria, lucru recunoscut de aliaţii noştri NATO, chiar şi în declaraţia de la cel mai recent summit. Le-am cerut aliaţilor noştri de 3-4 ani să crească măsurile de siguranţă în ceea ce priveşte Turcia, care au fost agreate acum trei ani, dar care nu au fost implementate. Aşa că trebuie să luăm în propriile mâini securitatea naţională, nu putem aştepta până vin aliaţii în ajutorul Turciei. Am cerut acest sistem de apărare de la aliaţi, inclusiv de la SUA, dar am avut dificultăţi în a-l obţine în condiţiile care ne conveneau. Ruşii au venit cu o ofertă foarte bună. Aceasta nu este o decizie politică, achiziţia de S-400, a fost o decizie raţională axată pe relansarea securităţii noastre naţionale şi aveam nevoie de ele chiar urgent. Anumiţi aliaţi, inclusiv SUA, au retras rachetele Patriot pe care le aveau în Turcia, în ciuda faptului că aveam mare nevoie de acest sistem de apărare antirachetă. Pentru nevoile pe care le avem pe termen lung, am semnat deja un contract cu un consorţiu franco-italian, ca să obţinem rachete noi. Deci, nu se pune problema de unul sau altul. Turcia va continua să facă afaceri cu diferite ţări şi parteneri, dacă este vorba despre securitatea naţională. În ceea ce priveşte relaţia dintre preşedinţii Trump şi Erdogan, ne bucură acest dialog. Am putut rezolva multe situaţii critice cu ajutorul acestui dialog bilateral. Când ne uităm la SUA, fiecare vede ceva diferit, sunt voci diferite care vin dinspre agenţii diferite, deci nu este o unitate a retoricii SUA. Aşa că relaţiile dintre cei doi lideri şi canalul de dialog sunt foarte importante pentru Turcia.

Cristina Cileacu: Relaţia dintre cei doi lideri este foarte bună, cei doi par să se placă reciproc şi să devină tot mai prietenoşi unul cu celălalt.

Koray Ertaş: Da, aşa pare.

Cristina Cileacu: Dar cum este relaţia dintre Turcia şi SUA, dacă luăm în calcul faptul că Fethullah Gülen încă nu este trimis în Turcia?

Koray Ertaş: Aşa este. Avem două chestiuni excepţionale, care de fapt otrăvesc această relaţie importantă. Una este cea a prezenţei în SUA a lui Fethullah Gülen, iar a doua este susţinerea pe care SUA o oferă grupărilor teroriste PYD şi PKK, în Siria. Fethullah Gülen este persoana cea mai căutată din Turcia, este principalul complotist din spatele serioasei tentative de lovitură de stat de acum doi ani, aşa că ne aşteptăm ca partenerii noştri SUA să grăbească procesul de extrădare.

***

Uniunea Europeană şi Turcia au răcit relaţiile destul de mult, din multiple cauze. Cu toate acestea, pentru turci, aspiraţia de a deveni membru UE rămâne constantă.

***

Cristina Cileacu: Cum este relaţia Turciei cu Uniunea Europeană, pentru că după atât de multe declaraţii ale preşedintelui dvs împotriva liderilor UE, relaţiile s-au răcit. Cum este acum şi cum se raportează Turcia în viitor la această relaţie?

Koray Ertaş: Noi credem că Turcia are nevoie de Europa şi Europa are nevoie de Turcia, asta este clar.

Cristina Cileacu: Turcia este în Europa, nu în Uniunea Europeană.

Koray Ertaş: Exact, Turcia este o ţară europeană, indiferent care este relaţia ei cu UE. Dacă ne uităm la provocările recente legate de migraţie, refugiaţi şi terorism, am putut vedea că Turcia este esenţială pentru securitatea şi prosperitatea întregului continent. Da, s-au spus cuvinte dure, dar nu a fost un act unilateral. Aminteşte-ţi retorica, încă actuală, din partea conducerii austriece, de exemplu, ce afirmaţii xenofobe s-au făcut la adresa Turciei, de asemenea. Dar ne dorim să depăşim aceste declaraţii şi să ne concentrăm pe agenda pozitivă. Să devenim membri UE este un obiectiv strategic pentru noi, acesta nu s-a schimbat. Noi nu vedem altă opţiune decât aceea să devenim membru cu puteri depline, la un anumit moment. Şi înainte de asta, considerăm că sunt chestiuni concrete care se pot rezolva, care pot aduce câştig ambelor părţi, inclusiv înnoirea acordului de uniune vamală, care s-a dovedit a fi un instrument minunat pentru comerţul celor două părţi. De asemenea şi ridicarea vizelor. Aceste chestiuni pot fi rezolvate înainte de discuţiile despre aderare. Ne dorim să reluăm capitolele deschise şi să începem negocierile. Sperăm că bunul-simţ va învinge, mai ales în ceea ce priveşte marile puteri din UE.

(VIDEO. Partea a doua a interviului)

Vecinătatea Turciei nu este simplă. Războaiele de durată din Siria şi Irak au complicat şi viaţa turcilor, care s-au confruntat cu atacuri teroriste şi cu cel mai mare val de refugiaţi din lume. Armata lor conduce operaţii pe teritoriile siriene şi irakiene, pentru că marea problemă sunt kurzii şi aspiraţiile lor pentru un stat independent, la care ar putea adera şi kurzii din Turcia. La fel de reală, însă, este şi lupta antiteroristă.

***

Cristina Cileacu: Armata turcă face în continuare intervenţii în Siria şi Irak. Ce plan are Turcia pe termen lung în această privinţă? De ce alege ţara dvs să piardă viaţa soldaţilor săi? În schimbul a ce?

Koray Ertaş: Sunt două cuvinte: securitatea naţională. Am suferit mult rămânând în expectativă şi urmărind evoluţiile de dincolo de graniţele noastre, acum câţiva ani. Îţi aminteşti de atacurile teroriste uriaşe asupra ţării mele, care au luat viaţa a sute de civili nevinovaţi, în diferite oraşe turceşti, inclusiv în Istanbul şi Ankara. Toate aceste atacuri teroriste au fost cumva legate fie de PKK, fie de reţelele teroriştilor Daesh şi cele mai multe dintre aceste reţele teroriste au teritoriile lor sigure în Siria şi Irak. Cele din Irak sunt acolo de mult timp. Ne-am pierdut răbdarea şi am rămas fără opţiuni, mai puţin cea a operaţiunilor militare în ambele ţări. Cea din Irak este destul de limitată de fapt, este coordonată cu guvernul irakian şi de asemenea cu aliaţii noştri. Muntele Qandil este cartierul general al grupării PKK. Aşa că fie va fi guvernul irakian care va face să dispară acest grup de pe munte, ori ne ocupăm noi, avem o rezoluţie completă pe acel front. La fel şi în Siria. După operaţiunea din Afrin, de exemplu, atacurile teroriste care plecau din această regiune spre Turcia s-au redus la zero. Şi în ultimul an jumătate nu am mai auzit de vreun atac terorist major în oraşele turce, ceea ce dovedeşte că aceste operaţiuni au fost decizii bune de la început, iar naţiunea turcă le sprijină în totalitate. Când ne uităm la sondajele de opinie, este o susţinere copleşitoare pentru aceste operaţii, care sunt făcute ca măsură de prevenţie a terorismului, în ambele ţări.

Cristina Cileacu: Intervenţia militară turcă înseamnă costuri în bani şi vieţi omeneşti. Putem spune că Turcia urmăreşte şi un scop pe termen lung, care ar fi implicare în reconstrucţia Siriei şi Irak?

Koray Ertaş: Turcia nu are o agendă economică în această privinţă. Nu sacrifici vieţi pentru beneficii economice. Este vorba doar despre lupta împotriva terorismului şi păstrarea siguranţei naţionale. După cum ştii, Turcia este ţara care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume şi sumele pe care le-am cheltuit împreună cu societatea civilă depăşesc 30 de miliarde de dolari. Este o sumă uriaşă, este de fapt o gaură neagră în economia noastră, dar nu avem o agendă ascunsă de adunat beneficii economice din acest război sângeros. Noi ne dorim doar o Sirie stabilă, unită teritorial şi paşnică, astfel încât să ne putem întoarce la perioada bună de altă dată, când graniţa turco-siriană era martora unei activităţi economice uriaşe. Nimic mai mult.

***

Investitorii străini vin în Turcia tot mai puţin, iar motivul principal este politica în continuă transformare. Presa de specialitate numeşte acum ţara drept una „de neinvestit". Deşi cifrele arată creştere, analiştii economici spun că Turcia dă semne clare de criză. Soluţiile trebuie să vină de la preşedinte, dar mai ales de la ginerele său, care este acum ministrul economiei.

***

Cristina Cileacu: Economia ţării nu merge bine, lira turcească continuă să scadă în valoare. Are Turcia un plan să fie mai puţin „neinvestibilă", un cuvânt folosit de cea mai mare parte a media economică, pe termen lung?

Koray Ertaş: Urmărim şi noi aceste poveşti şi aşteptări întunecate despre economia turcă, de mulţi ani deja. Dar chiar şi după tentativa de lovitură de stat, care probabil ar fi dezintegrat orice ţară europeană, am fost în stare să ne relansăm economia, care a crescut peste 7% anul trecut. Aceleaşi cifre sunt valabile şi pentru primu trimestru al acestui an. Noi credem în economia noastră, suntem o ţară prietenoasă cu investitorii şi sunt investitori importanţi, din anii trecuţi de asemenea, atât din Vest, cât şi din Est. Turcia este o ţară destul de profitabilă, o piaţă uriaşă, o ţară foarte dinamică, cu o populaţie de aproape 80 de milioane de oameni, aşa că noi nu credem că vor fi probleme majore în ceea ce priveşte mediul de investiţii în ţară.  Avem acelaşi guvern în Turcia, iar în ceea ce-l priveşte pe ministrul Albayrak, cel care a preluat postul de la Ministerul Economiei, nu ar trebui să fie nicio surpriză pentru nimeni. Nu este din cauza apropierii lui de preşedinte, ci datorită succesului său în slujba anterioară, ca ministru al energiei, o poziţie de asemenea foarte importantă pentru sistemul turc.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri