Contextul Summit-ului de la Sibiu. Mandatul lui Donald Trump, provocare pentru securitatea UE

Data actualizării: Data publicării:
donald trump
Foto: Guliver/GettyImages

La summit-ul de la Sibiu vin cei mai puternici oameni din Europa. Preşedinţi, premieri şi lideri de la Bruxelles vor anunţa în România calea pe care va merge Uniunea Europeană pentru următorii cinci ani. Până la anunţul despre viitor, analizăm împreună contextul în care se desfăşoară acest summit. Vorbim despre provocările de securitate în faţa cărora stă Uniunea Europeană azi, după mai bine de 70 de ani de pace.

Odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană s-a văzut în faţa unei noi realităţi - pentru întâia oară în mai bine de 70 de ani, nu se mai putea baza deplin pe cel mai important aliat al său - Statele Unite ale Americii.

Un prim semn a venit în momentul în care Donald Trump a anunţat că îşi retrage ţara din Acordul internaţional pentru climă semnat de predecesorul său, a luat apoi deciziile de a ieşi din tratatul nuclear cu Iranul şi de a muta ambasada americană de la Tel Aviv la Ierusalim.

Însă, hotărârea care a adus Uniunea Europeană şi Statele Unite în pragul unui război comercial a fost aceea de a impune taxe comerciale suplimentare pentru anumite produse importante din Europa.

Donald Trump, preşedintele SUA: „Cred că avem mulţi duşmani. Cred că Uniunea Europeană e un duşman din cauza a ceea ce ne face în privinţa comerţului. Nu te-ai gândi în acest sens la Uniunea Europeană, dar e un duşman”.

În replică, Uniunea Europeană anunţă că va impozita şi ea suplimentar importurile de produse americane. Până la urmă cele două tabere evită războiul comercial și încep negocieri pentru un acord de liber schimb. Donald Trump pare însă de neoprit. Ameninţă că îşi va scoate ţara din NATO, dacă europenii nu plătesc mai mult pentru apărare şi ia o nouă decizie care dinamitează relaţia transatlantică - anunţă că îşi retrage ţara din Tratatul pentru forţele nucleare intermediare semnat cu Rusia în urmă cu trei decenii. Europenii consideră această decizie ca fiind una dezastruoasă, care va atrage pe toată lumea într-o nouă cursă a înarmării.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Dragă preşedinte Trump, America nu are şi nu va avea un aliat mai bun decât Europa.

Am două remarci de făcut. În primul rând, dragă America, apreciază-ţi aliaţii, până la urmă, nu ai prea mulţi. Şi, dragă Europa, cheltuie mai mult pe apărarea ta pentru că toată lumea se aşteaptă la un aliat care este bine pregătit şi echipat”.

Pusă în faţa unei noi provocări de securitate, Europa s-a văzut nevoită să ia măsuri. Un prim pas - crearea unei structuri comune prin care statele membre să deruleze proiecte militare comune.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Vremurile în care ne puteam baza în totalitate pe alţii s-au dus. Asta am văzut în ultimele zile. Prin urmare, nu pot decât să spun: noi, europenii, trebuie să ne luăm soarta în propriile mâini”.

Rusia, încurajată de politicile administraţiei Trump

Există însă şi un beneficiar al politicilor protecţioniste ale lui Donald Trump, iar acesta este Rusia. Moscova anunţă şi ea că suspendă tratatul pentru forţele nucleare intermediare şi trece la testarea unor noi rachete balistice despre care spune că pot ajunge în orice oraş din Europa.

Ruşii trec şi la ameninţări la adresa obiectivelor americane de pe teritoriul european, printre acestea scutul antirachetă al NATO de la Deveselu.

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: „Au construit acest scut antirachetă în România. Au tot spus că scopul e să se apere de ameninţarea nucleară iraniană. Unde e această ameninţare? Nu există.

Ni se spune că sistemul e parte din capabilităţile defensive, nu ofensive, că astfel de sisteme au rolul de a asigura apărarea în faţa unei eventuale agresiuni. Nu e adevărat. Nu aşa stau lucrurile. Un sistem antirachetă e parte a unor capabilităţi ofensive, e strâns legat de sistemele balistice ofensive”.

Moscova merge până acolo încât cere distrugerea sistemelor amplasate în România. Analiştii politici cred că o Rusie tot mai agresivă este doar unul dintre efectele politicilor protecţioniste promovate de Donald Trump şi atrag atenţia că, în cel mai negru scenariu, acestea ar putea duce chiar la dezbinarea Europei.

Judy Dempsey, analist Carnegie Europe, într-un interviu pentru Paşaport Diplomatic: „Un lucru e cert: politicile lui Donald Trump în Europa au potenţialul de a dezbina Europa. Poate părea foarte ironic că ce face Trump în Europa e tocmai ce a încercat, multă vreme, şi Vladimir Putin să facă. Dar dacă întărâţi statele membre unul împotriva celuilalt, slăbeşti, de fapt, NATO şi relaţia transatlantică. În al doilea rând, dezbini Europa”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri