Criza Europa-Turcia, explicată pe scurt

Data actualizării: Data publicării:
robert schwartz, jurnalist deutsche welle
Robert Schwartz, jurnalist Deutsche Welle Foto: captură TV

Ceea ce a început ca o furtună într-un pahar cu apă se transformă acum într-o criză diplomatică fără precedent. Atât Germania, cât și Olanda se află, într-un fel, în centrul atacurilor verbale ale președintelui Erdogan. Atunci când compari o țară europeană și mai ales Germania și Olanda cu un stat nazist, fascist, atunci cu siguranță reacțiile de la Berlin, de la Haga, sunt pe măsură, a explicat la Digi24 Robert Schwartz, jurnalist Deusche Welle. El consideră că există premise ca această criză să se agraveze.

Jurnalistul a comentat pentru Digi24 criza care a escaladat între Turcia și unele țări europene, în special Olanda, după ce oficiali europeni au considerat nepotrivit ca în țările lor să fie organizate mitinguri de susținere a președintelui Recep Tayyip Erdogan. Acesta a convocat pentru 16 aprilie un referendum menit să-i sporească prerogativele și vrea să-și facă propagandă în țările europene în care comunitățile turce sunt semnificative. 

„Evident, e vorba în primul rând despre o campanie electorală nemaivăzută până acum - nu numai în Turcia, pentru referendumul din aprilie, ci și pentru alegerile parlamentare de miercuri din Olanda și cele parlamentare din Germania din septembrie. E foarte clar, prim-ministrul Olandei, Rutte, a avut nevoie de o ripostă la atacurile verbale dinspre Ankara, pentru a nu pierde mai mult teren în fața populistului Geert Wilders, care are șanse bune să câștige mandate în plus. De această dată, Rutte și-a arătat poziția forte, proeuropeană, și a ripostat pe măsură”, a spus Robert Schwartz.

„Să nu uităm că la Bruxelles se discută de câtăva vreme despre necesitatea unei poziții comune europene, iar astăzi au existat voci care au cerut deja înghețarea negocierilor de aderare ale Uniunii Europene cu Turcia. E o criză diplomatică fără precedent”, a punctat jurnalistul. 

„Cred că asistăm acum la un aparat de reacții în trepte și s-a ajuns la o treaptă superioară în care de la Bruxelles sunt tot mai mulți politicieni europeni care cer această poziție comună, poziționarea comună a Uniunii Europene în conflictul diplomatic cu Ankara. Sigur, Erdogan are interesele lui, Europa are, pe de altă parte, alte interese, mai ales în criza refugiaților, dar cu siguranță vom asista la un ton mai dur, mai aspru, pentru că Uniunea Europeană nu se va lăsa șantajată prea mult timp de Erdogan. În măsura în care Erdogan vorbește despre aceste state ca despre țări inamice, el nu se poate aștepta la un sprijin nici financiar, nici politic, nici diplomatic din partea statelor europene”, a explicat Robert Schwartz.

„Dar atât timp cât nu avem o poziționare comună europeană, statele individuale, Germania, Olanda, chiar dacă sunt state puternice și extrem de stabile în democrație, au o poziție mai slabă în conflictul acesta diplomatic cu Erdogan. 90 la sută dintre europeni - este un sondaj destul de actual - ar sprijini o poziționare comună a Uniunii Europene în raportul cu Turcia. Cu alte cuvinte, politicienii ar face bine și ar asculta ce le spun electorii lor - e vorba, totuși, de un electorat european care se simte și el agresat de cuvintele dure dinspre Ankara”, a conchis jurnalistul de la Deutsche Welle.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri