Arhitect: Dezastrul din Veneția e din vina oamenilor, nu a schimbărilor climatice

Data actualizării: Data publicării:
Arhitectul Cristiano Gasparetto explică de ce nici un dig în laguna Veneției n-ar fi o idee prea bună
Arhitectul Cristiano Gasparetto explică de ce nici un dig în laguna Veneției n-ar fi o idee prea bună Foto: captură TV

Veneția a fost recent victima celor mai grave inundații din ultimii 50 de ani. Numeroase clădiri istorice din patrimoniul UNESCO stau să se prăbușească și inclusiv faimoasa bazilică San Marco a fost serios afectată. Autoritățile au decretat starea de calamitate, iar locuitorii și turiștii sunt îngroziți de amploarea dezastrului. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30. 

Orașul întemeiat acum 1.200 de ani este în pragul ruinei. Grav este că acest dezastru putea fi prevenit. Proiectul vechi de zeci de ani pentru construirea unui dig nu s-a concretizat niciodată: costa prea mult, era depășit tehnic și era ținta acuzațiilor de corupție.

Veneția, supraexploatată turistic

Locuitorii se plâng de multă vreme că Veneția e supraexploatată. Turismul de masă și-a lăsat amprenta pe orașul fragil, unde anual sosesc 30 de milioane de oameni.

Primarul a pus inundațiile pe seama schimbărilor climatice, dar arhitectul Cristiano Gasparetto susține că dezastrul e din vina oamenilor. Și se teme că în curând va fi prea târziu pentru a salva Veneția de la înec.

În vârstă de 83 de ani, venețianul Cristiano Gasparetto a văzut multe inundații la viața lui. Dar inundațiile prelungite pe care le înfruntă orașul natal acum sunt la un cu totul alt nivel! Împreună cu alți localnici, Cristiano a început să protesteze într-o piață aproape de propria sa casă față de ceea ce consideră adevăratele motive ale dezastrului.

cristiano gaspareto - focus venetia
Cristiano Gasparetto, arhitect din Veneția Foto: captură TV

 

Aceasta este o catastrofă provocată de om. Nu putem învinui vremea rea ​​sau vântul puternic. Această inundație este rezultatul propriilor noastre intervenții structurale din ultimele decenii”, spune arhitectul Cristiano Gasparetto.

Cristiano și-a dedicat viața conservării Veneției. Pare o luptă pierdută. O librărie, de exemplu, a fost inundată - și acum totul este distrus.

Acesta este cel mai recent șantier al lui Cristiano. În timpul viiturii, apa s-a ridicat la aproape jumătate de metru. Acum, va trebui să mute prizele mai sus pe pereți în cazul în care dezastrul se va repeta. Arhitectul știe prea bine ce pagube sunt provocate de inundații în clădirile istorice precum vechiul turn medieval.

„Apa sărată intră în pereți și marmură. Sarea se cristalizează, crește în volum și perforează materialele de construcție. De aceea vedem pulbere roșie de-a lungul pereților de cărămidă după fiecare inundație”, explică Cristiano Gasparetto.

Potopul nu a iertat pe nimeni: legendara Piață San Marco a fost inundată zile întregi. La fel și Bazilica San Marco, din patrimoniul mondial UNESCO. Prețioasele sale mozaicuri de pe podea au fost acoperite de apă sărată! La fel cripta, abia restaurată cu mari costuri.

Unii localnici sunt convinși că orașul ar fi putut fi mai bine pregătit pentru inundații de asemenea amploare.

Căile navigabile au fost adâncite pentru a face loc uriașelor nave de croazieră

Giuseppe Cristinelli, fost profesor de dezvoltare urbană acum pensionat, îi acuză pe politicieni și pe responsabilii locali că ar fi ruinat sistematic Veneția, luând decizii greșite.

„Este descurajant ce se întâmplă! În ultimii 50 de ani, nu s-a făcut nimic pentru conservarea Veneției. S-a vorbit mult și s-au cheltuit mulți bani, dar nimic nu s-a schimbat”, spune  Giuseppe Cristinelli, expert în dezvoltare urbană 

Toată viața, Giuseppe Cristinelli a pledat pentru cercetări în laguna venețiană - un ecosistem unic care timp de secole a putut absorbi apa și să facă față inundațiilor.

Dar în ultimele decenii, acest ecosistem s-a redus cu o treime din cauza construcției de situri industriale, instalații portuare și insule artificiale. Acum, apa din Marea Adriatică se acumulează în lagună și se revarsă în Veneția mult mai repede, deoarece căile navigabile au fost adâncite astfel încât uriașele nave de croazieră să poată intra în oraș.

De aproape 20 de ani, orașul lucrează la diguri mobile pentru protejarea Veneției. S-au cheltuit deja aproape 7 miliarde de euro pentru proiectul încă nefinalizat.

Prin urmare, orașul nu are un sistem funcțional de protecție împotriva inundațiilor - ceea ce îi înfurie pe localnici precum Cristiano Gasparetto.

„Un miliard de euro a fost numai mita plătită pentru ca proiectul să fie pus în mișcare, aparent e atât de prost făcut, încât toate autoritățile care l-au aprobat au făcut acest lucru abia după ce au fost mituite”, spune arhitectul Cristiano Gasparetto.

Nici soluția digului MOSE nu e garantată

Creșterea nivelului global al mării, mai spune el, va produce inundații ca acestea din ce în ce mai probabile. Sistemul de diguri mobile ar putea, dacă va deveni și operațional, să separe laguna venețiană de mare timp de câteva luni.

„Dar cu aceste diguri, nici apa din lagună nu se va mai scurge în mare. 81 de municipalități și sectorul agricol își deversează apele reziduale în ea. O parte este contaminată chimic și va rămâne acolo”, arată Cristiano Gasparetto.

Și va reprezenta o problemă de mediu uriașă pentru oraș! O perspectivă sumbră.

Așadar, deocamdată, voluntarii lucrează din greu pentru protejarea locurilor istorice ale orașului. Pentru că următoarea inundație a devenit doar o chestiune de timp.

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri