Se apropie o nouă eră în medicină. Ce ne poate aduce biotehnologia

Data actualizării: Data publicării:
Science Museum Explores The Future Of 3D printing
Foto: Guliver/Getty Images

Nu mai e mult până în momentul în care imprimantele 3D vor reuși să reproducă organe viabile în masă, moment care ne va trimite într-o nouă era a medicinei și a tehnologiei. Să vedem ultimele  obstacole depășite în aceast domeniu. 

Bioinginerii au depăşit un obstacol major care împiedica imprimantele 3D să construiască ţesuturi şi organe. Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze reţele vasculare complicate, similare cu cele omeneşti, ce transportă sângele, oxigenul, limfa şi alte fluide. Cele mai mici vase de sânge au un diametru de 300 μm.

Cercetătorii de la Rice University explică:

„În această cercetare ne întrebăm: care este structura ţesuturilor umane? Şi cum contribuie această structură la funcţia lor? Ceea ce încercăm să facem este să construim ţesuturi vii făcute din gelatină şi celule viabile.

În plămâni, avem căile respiratorii şi fluxul sanguin. Ceea ce vedem în imagini e arhitectura vasculară ce umple căile aeriene şi felul în care dilatarea căilor ajută la accelerarea amestecului de sânge. Este ceea ce se întâmplă în plămânul uman şi ceva ce noi explorăm din ce în ce mai mult ca să construim noi forme de ţesut viu.

Una dintre provocările cu care ne-am confruntat a fost cum să construim formaţiuni mari de celule funcţionale şi viabile. Acum, acest lucru ne vine uşor. Dar vom depăşi un obstacol şi mai mare atunci când vom afla cum să le menţinem viabilitatea şi în interior. Vom fi foarte entuziasmaţi atunci când vom reuşi să facem ţesuturi scalabile care vor putea fi, într-o zi, implantate în oameni.

Dacă vrem să confecţionăm ţesuturi vii, va trebui să ne dăm seama cum putem să introducem nutrienţi şi oxigen în ţesuturi şi cum să eliminăm toxinele. Corpul nostru reuşeşte toate acestea prin sistemul vascular. În fapt, ne-a fost foarte greu să obţinem arhitectura vaselor de sânge din materiale moi, în interiorul cărora celulele să poată trăi. Aceasta a fost marea provocare în domeniu timp de decenii. Însă acum, laboratoarele noastre au reuşit să folosească tehnologia de printare 3D ca să creeze ţesuturi moi.

Această cercetare a fost facilitată şi pusă pe picioare de proiecte de tip Open Source ca RepRap sau Open Source Machine şi suntem extrem de fericiţi că putem da ceva înapoi acestei comunităţi. Credem că ştiinţa ar trebui să fie un domeniu deschis.

Când te gândeşti la corpul tău, la plămâni, la inimă şi la alte ţesuturi care sunt în permanenţă în mişcare, faptul că începem să explorăm printarea 3D ale acestor structuri dinamice precum valvele sau ţesuturile dinamice din plămâni devine incredibil de important.

Suntem abia la începutul explorării arhitecturii din trupul uman şi încă mai avem multe de învăţat”.  

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri