Plan Detaliu. Risipă transformată în hrană
La țară se zice că e păcat să arunci mâncarea la gunoi. Și adevărul e că mare parte a risipei, dacă nu toată, se face la oraș. Cel mai probabil nu o să înceapă toată lumea să producă de mâine compost acasă, însă dacă data viitoare când veți lua masa la restaurant, veți cere la pachet ce vă rămâne, tot e un pas.
Doamna Monica este o bucătăreasă desăvârșita. Pe încercate! Gătește de luni până vineri, felul unu și felul doi pentru 63 de persoane. Sunt oameni sărmani, unii dintre ei fără adăpost, care vin la cantina Sfânta Ana pentru o masă caldă, uneori singura din ziua aceea. O parte din ingredinte, uneori pui, alteori legume, pâine sau lactate, sunt donate de supermarketuri. Alimente în stare perfectă, dar care expiră în doua-trei zile si care nu s-ar putea vinde, pentru ca sunt in cantitati prea mari. Asa ca in loc sa astepte sa le arunce, magazinele au decis sa le dea, cât încă mai sunt bune, unor oameni amărâți.
Cantina se afla în curtea unei biserici. Iar preotul responsabil de loc reușește să strângă, prin donații de la hipermarketuri, doar o treime din necesarul zilnic. Dacă legea risipei alimentare ar intra în vigoare și toți comercianții ar fi obligați să dea alimentele scoase de la vânzare asociațiilor umanitare, părintele ar putea să ofere două mese pe zi, în loc de una.
preot dr. Marcel Stavără, director executiv cantina socială „Sfânta Ana”: Momentan nu ne permitem decât prânzul. Dar ar fi foarte bine și dacă legea ar intra în vigoare să obținem mai multe alimente, să ajutăm mai multe persoane. În viitor vreau să măresc numarul de beneficiari și să ofer și cina.
Parasim cantina si mergem intr-un alt loc unde mancarea este salvata de la drumul spre groapa de gunoi. La singurul magazin social din Romania unde se incearca reducerea risipei alimentare si ajutorarea unor oameni in nevoie. Directorul magazinului, Simon - un austric stabilit la noi inca de acum noua ani - crede insa intr-un alt fel de ajutor. Nu vrea sa dea de pomana. Vrea sa le dea persoanelor sarace demnitatea de a cumpara singure, cu banii lor, produse. E-adevarat mult mai ieftine decat intr-un magazin obisnuit.
Sistemul functioneaza cu succes in Austria de 20 de ani. De atunci si pana acum au aparut acolo cateva zeci de astfel de magazine sociale. Iar in toata Europa sunt cateva mii. Insa in Romania, din 2009, de cand a fost inaugurata pravalia din Bucuresti si pana acum, doar Simon a mai deschis un supermarket social, la Sibiu. Atat.
Simon Suitner, directorul magazinului social Somaro: Este din păcate dificil de convins companiile pentru colaborare. Eu cred că este cumva lipsa unei presiuni economice. Pentru companii este prea ieftină risipa.
Dughenele lui Simon reusesc sa atinga ambele scopuri. Reduc risipa alimentara, cu 160 de tone de alimente pe an. Si ajuta 800 de familii nevoiase. Mia e clientă fidelă a magazinului de trei ani. Este artist plastic si din tablourile pe care le picteaza si bijuteriile pe care le confectioneaza nu reuseste in fiecare luna sa castige suficient cat sa se intretina.
Mia, clienta magazinului social Somaro: Aveam momente în care nu aveam nimic în casă. Și aveam ultimii 10 lei și nu știam ce să fac cu ei astfel încât să am mai multe chestii. 2o de lei. Și atunci veneam aici. Și aici găseam că de 10 lei putei să cumperi mai multe produse. De exemplu o pungă de șnițele cu piure. Tot îi dădeam ceva copilului.
Totuși, dacă legea risipei alimentare va intra în vigoare în varianta care a trecut de Senat, magazinele lui Simon se vor inchide. Pentru că se va interzice vânzarea produselor donate.
Simon Suitner, directorul magazinului social Somaro: Problema la noi este de cash flow. Dacă eu primesc un telefon acum de la o companie că are cașcaval, că are lactate, că are alte alimente eu nu pot să încep întâi să caut bani pentru motorină. Noi trebuie să fim foarte rapizi în munca noastră și foarte flexibili.
Mihai Vişan, secretar de stat în ministerul Agriculturii: Noi nu pentru cei de care vorbiti dumneavoastră. oameni care au ani de zile și care au funcțioant ca magazine sociale ne-am temut și ne temem. Ci de inițativa între ghilimele de a forța anumite circuite paralele comerciale și la un moment dat să ajungi și la evaziune fiscală. Cred că pe parcurs se pot găsi modalități de a îi excepta strict pe care sunt foarte serioși și lăsați să funcțioenze în continuare și lăsați să păstreze regulile destul de clare în ce privește circuitele astea.
Pana sa ne lamurim care va fi forma finala a legii risipei alimentare, ne uitam la ce avem deja pe hartie. Si vedem ca proiectul face referire si la produsele care nu mai sunt comestibile. Si care pot fi si ele folosite. La compost. Un ingrasamant natural, folosit in agricultura.
O tona de legume si fructe pe care marile magazine din Bucuresti nu le mai vand ajung in fiecare zi intr-o ferma de legume bio, undeva in judetul Dambovita, in satul Ciocănari. Cativa angajati inlatura plasticul, ambalajele si le sorteaza. Cele bune de mancat ajung la animale.
Raluca Ouriaghli, director Ateliere Fără Frontiere: Aici vedem practic mesele de răsad și vedem trei biloane cu culturi de salată și spanac și claiton de Cuba care vor merge la coșurile săptămânale de legume.
Coşurile la care face referire Raluca Ouriaghli contin produse de sezon, ecologice, pe care oamenii le comanda de pe internet. Pentru ca vor sa manance sanatos, dar si pentru ca vor sa sustina asociatia. Care reuseste sa reduca deseurile, poluarea, risipa alimentara si in acelasi timp ajuta niste persoane dezavantajate. Pentru ca angajatii care lucreaza la ferma sunt oameni cu dizabilitati, fara adapost, fosti detinuti, femei trecute de o anumita varsta, oameni care s-ar integra cu greu pe piata muncii.
Raluca Ouriaghli, director Ateliere Fără Frontiere: Într-adevăr dacă am avea un cadru legal care să favorizeze astfel de inițiative ar putea să se organizeze lucrurile la scară mare. La nivel național altfel decât acum. Acum practic noi avem o pierdere foarte mare.
Pierderea cea mai mare vine insa de la consumatori. Iar consumatorii nu pot dona mandarinele stricate unei astfel de ferme. Dar, cei care tin sa arunce mai putin, s-au apucat sa-si faca singuri compost acasa. Internetul e plin de sfaturi, de la cum se construieste un cos de compostare, ce anume se poate pune in el, pana la secrete care sa grabeasca descompunerea.
Raluca Ouriaghli, director Ateliere Fără Frontiere: Eu fac acasă. Am o curte foarte micuță, dar se poate face la bloc. Se poate face în bucătărie, se poate face pe balcon. Eu am o lădiță în care pun toate resturile alimentare. ....Legume, fructe, coji de ouă, coji de fructe, coji de legume, resturi alimentare. Hârtie, carton pe care le folosesc pe post de aport uscat. Resturi de iarbă pe care le tund din curticică și așa mai departe. Și îl folosesc pentru a face mentă, pătrunjel, coriandru, plante aromate pe care le plantez ori în ghiceve ori în parceluța de pământ pe care o am în curte.
Ca sa aruncam mai putin trebuie in primul rand trebuie sa cumparam mai putin. Sa facem o lista, sa ne uitam in frigider inainte de a pleca de acasa si sa nu mergem la cumparaturi flamanzi. Apoi, trebuie sa invatam sa depozitam corect. Sa reglam frigiderul la 5 grade celsius si sa nu indesam in el tot ce-am luat. Merele puse la frig pot rezista intr-adevar pana la trei luni. Si cel mai bine, trebuie puse separat de alte legume si fructe, pentru ca le accelereaza coacerea. Castravezii, rosiile si lamaile, in schimb, se pastreaza mai bine afara.
Doru Mitrana, preşedinte MaiMultVerde: De exemplu a pune alimentele noi permanent în față pe raftul frigiderului sau în dulap reprezintă o acțiune care duce la risipă. Alimentele care rămân permanent în spate sfârșim prin a le arunca.
Cel mai mult aruncam mancarea gatita, 24% din toata hrana care ajunge la gunoi. Asa ca o solutie la fel de simpla pentru reducerea risipei ar putea fi sa dedicam o zi pe saptamana pentru valorificarea resturilor. Practic sa transformam tot ce nu s-a mancat la o masa intr-un meniu nou-nout. Pofta buna!
Ce aruncă oamenii cel mai mult?
- 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită
- 22% fructe
- 21% legume
- 20% pâine/ produse de panificaţie
- 11% lapte şi produse lactate
- % produse din carne
- 1% alte alimente.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
