Poluarea, ucigașul perfid cu arme invizibile. Mărturia unui bucureștean: Cum a devenit un calvar viaţa în oraşul în care s-a născut

Teodora Iacob Data actualizării: Data publicării:
Andrei Gheorghe, un pacient astmatic, are nevoie de tratament pentru a putea respira în București
De cinci ani, viața lui Andrei Gheorghe a devenit un calvar. Poluarea l-a făcut dependent de spray, inhalații și controale periodice la medic Foto: captură TV

România este țara care dă, în ultima vreme, cel mai mult de lucru Comisiei Europene. A fost avertizată pentru că a depășit deficitul bugetar, pentru că taie ilegal pădurile și pentru că este una dintre cele mai poluate țări ale Europei. Cea din urmă problemă are nevoie de o rezolvare urgență. Guvernul a primit doar două luni pentru a găsi soluţii. Conform statisticilor, 23.000 de români mor anual din cauza bolilor cauzate de poluare. Vorbim despre poluare și efectele sale într-un nou proiect Digi24 care începe chiar acum.

Un ucigaş cu arme invizibile, dar mortale, care stă la pândă şi ne atacă organismul. Aşa descrie Organizaţia Mondială a Sănătăţii poluarea. Cum arată fenomenul dincolo de descrieri? Ca un pas mai aproape de moarte! Sună şocant, dar adevărul din statistici e limpede, spre deosebire de aerul pe care-l respirăm. Datele Institutului de Pneumologie din Bucureşti arată că, în ultimii 5 ani, numărul cazurilor de pacienţi care vin cu boli cauzate de poluare s-a triplat! Iar lista deceselor asociate cu aerul nociv se îngroaşă.

La Digi24 vedeţi acum mărturia unui bucureştean pentru care viaţa în oraşul în care s-a născut a devenit un calvar.

 

„Frecvent, la 2-3 zile, mă trezesc, am nevoie de aer, deschid geamul și îl inchid repede. Nu știu ce se întâmplă, din ce zonă vine aici, eșapament, gaze arse, nici nu știu... este irespirabil. Simt că nu e în regulă, cel puțin pentru mine”, povestețte bărbatul.

Andrei Gheorghe locuiește în București de 45 de ani. De cinci ani, viaţa lui a devenit un calvar. A fost diagnosticat cu astm, o afecțiune cronică caracterizată prin inflamarea căilor respiratorii. Pentru el, aerul din Capitală este pur și simplu sufocant. A ajuns să plece din Bucureşti de câte ori poate, uneori stă la munte cu lunile, doar ca să poată respira normal.

„După ce am stat cinci luni de zile în vară, la Bușteni, starea mea s-a ameliorat foarte mult, aveam de urcat 4 etaje și le urcam cu ușurință la un moment dat. Iar când am revenit în București, lucrurile s-au schimbat în rău. Greutate în respirație și această oboseală la efort, deci obosesc și pe trotuar, pe drum drept dacă merg...”, povestește Andrei Gheorghe.

Un dușman invizibil și letal

Dușmanul lui Andrei Gheorghe e invizibil şi poate fi letal.

Poluarea stă la pândă în jurul nostru și îi vânează pe cei tineri, dar și pe cei în vârstă. Se strecoară nevăzută prin corp și atacă inima, plămânii și creierul. Armele ei mortale sunt invizibile, particule otrăvitoare care pot fi la fel de mici ca o moleculă. Cu fiecare respirație, trec de barierele protectoare ale plămânilor și declanșează inflamații, oricât de mult ar încerca să lupte sistemul imunitar, arată Organizația Mondială a Sănătății într-o animație pe YouTube.

Poluarea l-a făcut dependent de spray, inhalații și controale periodice la medic. Iar de doi ani, nu mai iese din casă fără mască de protecţie.

„Ajută în mică măsură, să fim realiști, o pun așa, dar mă ajută cât de cât” - spune Andrei Gheorghe.

Andrei e unul dintre bucureștenii care au nevoie de tratament... ca să respire!

Numărul afecțiunilor respiratorii s-a triplat în ultimii cinci ani în București

Datele Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” arată că, în ultimii 5 ani, numărul afecțiunilor respiratorii s-a triplat. În cazul astmului, de exemplu, în 2015, spitalul a tratat 1.100 de cazuri. Anul trecut, numărul a depășit 3.400.

„Este un număr foarte mare de cazuri de pacienți care chiar dacă respectă tratamentul, ajung în serviciile de urgență sau revin la pneumolog pentru reajustarea tratamentului. Problema poluării este o problemă a comunității în primul rând și noi, ca și locuitori, trebuie să ne rugăm regulilor care ne fac bine. Este cel mai indicat să nu ieșim în locurile unde poluarea este extremă în orele de vârf, când ciruclația e intensă. Ar mai fi util să evităm să facem sport în vecinătatea arterelor aglomerate, să deschidem ferestrele in afara orelor de circulație intensă. Măștile pot fi o soluție doar pentru particulele mari de praf, dar pentru cele mici, ele nu asigură protecție completă”, explică Beatrice Mahler, manager la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Cum ajungem să respirăm „otravă”?

Aerul din București e „sufocat” la rândul lui de sursele care generează poluarea: particulele în suspensie, adică un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, dioxidul de azot și dioxidul de sulf.

Agenția Europeană de Mediu face şi un clasament al surselor generatoare de poluare.

Încălzirea locuințelor generează aproape jumătate din particulele de praf și resturi din arderea combustibililor fosili, în timp ce mașinile dau aproape 40% din poluarea cu dioxid de azot.

Dioxidul de sulf e generat în proporţie de aproape 80% de producerea energiei. Iar una din 5 particule dăunătoare din aer provine din industrie sau agricultură.

Cât de mult influențează vremea poluarea atmosferică?

Iar zilele cele mai negre ale poluării sunt direct legate de vreme. Condițiile meteorologice influențează concentrația poluanților atmosferici și variația acestora în timp și spațiu.

„Între fenomenele meteorologice nefavorabile, le putem aminti pe cele determinate de anticiclon. Lipsa vântului, lipsa precipitațiilor, ceața, plafonul de nori coborât, dar si inversiunile termice. În astfel de situații, cu acești factori meteorologici, aerul poluat rămâne în apropierea solului, iar concentrațiile sunt de 2 și uneori de 3 ori mai mari decât în situația unei furtuni active”, explică Simona Căpșună, meteorolog Digi24.

Însă fenomenele meteo asociate furtunilor nu rezolvă problema poluării unei zone decât provizoriu. Vântul îndepărtează aerul nociv din zona sursei de poluare şi îl duce unde atmosfera este, în mod normal, mult mai curată. Precipitațiile se încarcă cu substanțele dăunătoare din aer și le depun apoi pe vegetație, pe obiecte, pe sol, adică pe tot ce ne înconjoară.

Proiectul Digi24 Greu de respirat, problema rămâne în aer” continuă şi săptămâna viitoare. Vedem atunci cum resimt bucureştenii poluarea, care sunt principalele surse care duc la o calitate proastă a aerului şi cum s-a intensificat fenomenul în ultimii ani.

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri