Regulamentele Organice vorbesc despre pârcalabul de sat, în Ţara Românească, şi vornicul, în Moldova. Oraşele erau administrate de un sfat orăşenesc.
Funcţia de primar a apărut în timpul lui Alexandru Ioan Cuza.
Primarul era şeful administrației publice locale și asigura conducerea comunităţii în timpul revoltelor.
În perioda interbelică, edilul reprezenta comunitatea în justiţie, era şeful poliţiei locale, numea şi elibera din funcţie funcţionarii publici şi elibera autorizații pentru construcții.
Din anii 60, în plină perioadă comunistă, primaria s-a numit Consiliu Popular, era condusă de președintele organizației locale PCR, iar alegerile, deși existau, erau o simpla formalitate.
Odată cu căderea comunismului, primarul câştigă noi atribuţii, între care, foarte importantă, aceea de a consulta populația prin referendum.