Numărul tinerilor care studiază în străinătate creşte cu 20% în fiecare an. Tot mai multe familii îşi permit să-şi educe copiii în Vest. Acum se găsesc locuri la universităţi de renume chiar şi pentru cei fără prea posibilităţi materiale. Însă după 3-4 ani de studii, apare o mare problemă: mulţi ar vrea să se întoarcă în România, dar aici nu prea au opţiuni.

Embed:

În momentul de faţă mai bine de 45.000 de tineri români studiază în străinătate. Majoritatea au plecat la facultate, mulţi însă fac şi liceul acolo; E din ce în ce mai accesibil pentru familiile din România. Aşa se face că de la an la an numărul tinerilor care pleacă la studii peste graniţă creşte cu 20 de procente, potrivit consultanţilor de la IntegralEdu.

La facultăţile din Europa, costurile anuale se învârt în jurul a 8.000 – 12.000 de euro, suma care include chiria şi cheltuielile uzuale. La prima vedere, cheltuiala medie de 30.000 de euro pentru trei ani de studii e prohibitivă pentru foarte multe familii. Există însă multe soluţii.

Majoritatea universităţilor din Europa continentală oferă destul de des burse de studiu, pe când în Marea Britanie, ţara preferată de cei mai mulţi tineri, există opţiunea împrumuturilor de studiu. Studenţii pot împrumuta până la 9.000 de lire sterline pentru fiecare an de facultate, bani care sunt viraţi direct în contul universităţii pentru acoperirea taxelor de studiu.

Returnarea banilor va începe abia când tânărul termină studiile şi are un venit anual de peste 21.000 de lire sterline, adică aproape 1.800 de lire pe lună. Pentru a-şi acoperi celelalte cheltuieli, mulţi studenţi, atât români cât şi britanici, îşi găsesc slujbe part-time, plătite cu minim 5,3 lire pe oră pentru cei sub 20 de ani. Banii de obicei nu acoperă complet cheltuielile totale, dar degrevează puternic costurile suportate de familie.

Tinerii care aleg în schimb Statele Unite pot obţine burse foarte mari care acoperă atât taxele de studii cât şi celelalte cheltuieli. Sunt însă avantaje rezervate tinerilor cu cele mai impresionante rezultate şi scoruri mari la examenul SAT.

Totuşi, apar tot mai multe opţiuni pentru cei care nu se disting neapărat la învăţătură. Sunt universităţi în Europa care acceptă copii cu o medie de 6 sau 7 la Bacalaureat. Nu oferă însă programe recunoscute la nivel internaţional, dar de cele mai multe ori calitatea actului educaţional e superioară celei din românia, iar programele sunt diverse, astfel că fiecare poate găsi ceva pe gustul lui. Plaja largă de subiecte, diversitatea cerinţelor de aplicare şi metodele tot mai dese de finanţare a studiilor face ca la facultate în străinătate să poate pleca şi cei care nu au luat 10 la BAC şi nici nu vin din familii înstărite. Totuşi, deşi din ce în ce mai mulţi tineri români trec prin şcoala britanică sau americană, foarte puţini se mai şi întorc.

Şi, de regulă, problema nu sunt banii, fiindcă mulţi ar accepta salarii cu mult mai mici decât cele plătite în străinătate. Trei sferturi dintre studenţi spun că s-ar întoarce dacă angajatorul din România le-ar oferi un mediu propice în care să crească profesional.

Sondajele Ligii Studenţilor Români din Străinătate arată însă că mulţi indică spre o problemă de transparenţă şi meritocraţie în companiile româneşti. Astfel că salariul de o mie de euro cerut pentru a se întoarce, e de fapt doar partea vizibilă a unor deficienţe mai mari a mediului de afaceri din România.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!