Guvernul a adoptat în această seară ordonanţa de urgenţă privind interceptările în dosarele penale. Actul normativ modifică patru legi, printre care legea de funcţionare a SRI şi cea a DIICOT. 120 de poliţişti judiciari vor fi detaşaţi, în următoarea perioadă, de la Ministerul de Interne, la Parchete, pentru a ajuta procurorii în privinţa interceptărilor. Acestea urmează să fie făcute ori cu aparatura proprie, ori cu cea deţinută în acest moment de SRI. Înainte de şedinţa extraordinară de Guvern, ordonanţă a primit undă verde din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Atât preşedintele, cât şi ministrul Justiţiei au precizat că e vorba de o soluţie temporară, la o problemă pe care Parlamentul trebuie să o rezolve definitiv.

Embed:


ACTUALIZARE 22.30. Decalaraţiile ministrului Justiţiei, Raluca Prună:

"Pentru a pune în acord decizia Curţii, guvernul a adoptat ordonanţă de urgenţă, pornind de la principiul că avem o infrastructură care poate face interceptările şi aparţine SRI. A două premisa este că am dorit să venim deîndată cu o soluţie, care să facă imposibilă sincopă în actul de urmărire penală.

Societatea românească trebuie să facă o dezbatere cu privire la ce fel de arhitectură doreşte în continuare.

Am modificat prin OUG patru acte normative: Codul Procedura Penală art. 142, alin 1 şi 2. Am pus în alin. nou că procurorul sau organul specializat din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sisteme tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure confidenţialitatea datelor.

Plecând de la infracţiunile prevăzute în titlul 10 din Codul Penal, privind siguranţă naţională (trădarea, spionajul, terorismul) şi de la faptul că SRI e abilitat pe aceste mandate, am dat o nouă definiţie, am clarificat ce înseamnă organe de cercetare penală specială, am scris "şi pentru infracţiuni de terorism pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică".

Am modificat şi legea 304. Am instituit control judecătoresc asupra supravegherilor tehnice, se va realiza de preşedintele ICCJ sau un judecător desemnat. A două modificare: Ministerul Public să fie autorizat să deţină mijloace adecvate. Până acum, numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o infrastructură, MP neputând să deţină structuri de interceptare. Deschidem cadrul dezbaterii viitoare, dacă se va decide să avem o structura, putem crea cadrul. În cadrul MP pot funcţiona prin detaşare ofiţeri şi poliţişti prin detaşare, creând o simetrie cu ce are acum DNA.

COMUNICATUL GUVERNULUI AICI

Al treilea act normativ modificat este legea DIICOT. Creăm posibilitatea să funcţioneze prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară.

Am modificat legea SRI, 14/92, art. 8, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor e desemnat cu scopul de a obţine informaţii în domeniul securităţii. Am completat că la cererea organelor de urmărire penală, centrul asigura acces "nemijlocit şi distinct". Intervenţia umană trebuie să fie exclusiv de organele de urmărire penală.

Am mai modificat încă un articol, prin excepţie de la regulă organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut de art. 55 CPP. Am asigurat continuitatea mandatelor de siguranţă naţională.

Am conlucrat cu toate parchetele, cu SRI şi ICCJ. Mulţumesc tuturor şi Ministerului de Interne care a înţeles că urgenţă e atât de mare încât nu aveam altă soluţie decât prin detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară.

Pentru a fi efectivi, s-a adoptat o HG care stabileşte nr. de poliţişti în cadrul MP şi DNA, câte 40 de posturi pentru fiecare. Posturile pentru DIICOT, tot 40, au fost introduse prin OUG. E o chestiune de tehnică legislativă".

Embed:

 

La finalul conferinţei de presă, Raluca Prună a fost solicitată să facă precizări privind SRI: „E legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile menţionate din titlul 10 din codul penal la care se adaugă şi terorismul. Ţinând seama de agenda europeană, trebuie să asigurăm continuitate. În mod limitativ prevăzut de lege, SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind un organ de cercetare specială în limitele definite de actualul CPP nu am inovat, am clarificat. Trebuie să fim mai scrupuloşi cu modul în care asigurăm protecţia cetăţeanului”.

ACTUALIZARE 21.50. Ordonanţa interceptărilor a fost aprobată.


 

Embed:

 

 

"Sunt două aspecte importante:

Primul ţine de respectarea deciziei CCR şi de nevoia de a pune în acord legislaţia cu decizia, asta e clar.

Al doilea ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiţia să îşi facă datoria, fie în cazuri de corupţie, fie de securitate naţională.

Ca preşedinte m-am angajat să fiu garantul funcţionării statului de drept în România.

Guvernul a propus un proiect de OUG – este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare, ulterior, forul legislativ poate avea în vedere soluţiile.

Sunt opinii conform cărora activitatea parchetelor ar fi afectată din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală şi al administrării unui probatoriu complet.

OUG vine să răspundă aceste preocupări.

CSAT a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de Guvern va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară", a declarat Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT.

Varianta finală a OUG privind interceptările modifică şi Legea DIICOT

Potrivit Ordonanței de Urgență, procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații, anunţă Guvernul.

Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.

Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate.

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).

Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.

Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor.

Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.

 

 

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!