Trei partide pe lună este frecvenţa înregistrării unor noi formaţiuni politice în anul 2015. În luna mai a intrat în vigoare legea care permite înfiinţarea unui partid cu doar trei membri, nu cu 25 de mii, cum impunea vechiul act normativ. Aşa că, peste tot în ţară au început să răsară mici grupări. Unele au ambiţii mari, de intrare în Parlament la finalul lui 2016. Altele, regionale, speră doar să aibă un cuvânt de spus în comunităţile locale.

Embed:

Arina Delcea, reporter Digi24: „Anul acesta s-au înfiinţat 36 de noi partide politice. 26 dintre ele au cel puţin trei membri fondatori, aşa cum permite legea promulgată în luna mai. Ca să vă faceţi o idee, anul trecut, pe baza vechii legi, s-a creat o singură formaţiune politică. Acum, însă, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti încă mai au treabă. Pe mesele lor, aşteaptă decizii favorabile alte 25 de cereri de înfiinţare de noi grupări politice.”

Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice: „Plaja este atât de largă încât nu poţi să spui că nu ai cu cine să votezi. Şi dacă nu ai cu cine să votezi, nu-i nicio problemă. Îşi mai găseşti doi prieteni şi faci partid şi te votezi pe tine însuţi.”

La Târgu Mureş, Cătălin Hergheş a înfiinţat un partid care vrea sa fie câine de pază al cetăţenilor, în relaţia cu Primăria.

Cătălin Hergheş, membru fondator al Partidului Oamenilor Liberi: „Numai aşa putem să ajungem cu proiectele noastre în consiliul local şi să le suspun dezbaterii în mod democratic şi să vedem care dintre ele merită promovat şi care nu.”

Nu este singura formaţiune locală creată anul acesta, datorită noii legi.

În ultimele luni au primit girul Tribunalului Bucureşti opt partide create în provincie: în Botoşani, Iaşi, Galaţi şi Vrancea. Iar în judeţul Argeş, de exemplu, şi-a început activitatea Partidul pentru Argeş şi Muscel.

S-au mobilizat şi cetăţenii din afara ţării. În urmă cu doar câteva zile, judecătorii au admis înscrierea Partidului Diaspora Creştin- Democrată. Alţi români care trăiesc în străinătate aşteaptă o hotărâre a instanţei pentru înfiinţarea Partidului Românilor de Pretutindeni.

Încă şapte grupuri din ţară speră să primească decizii favorabile de la judecători, pentru formaţiunile lor create în Maramureş, Arad sau Alba-Iulia. Pe lista de aşteptare este şi Partidul pentru Democraţie Directă Sarmisegetuza, iar ţăranii dintr-o comună din Timiş vor propriul partid: Renaşterea Săcălazului.

Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice: „Dacă o să avem un singur candidat de la un asemenea partid local care va reuşi să câştige în faţa partidelor mari, partidelor parlamentare înseamnă că legea până la urmă este eficientă.

Acolo unde majorităţile sunt la limită, adică la un vot la două voturi, uneori poate aceşti oameni să facă diferenţa cumva şi să aibă un rol cheie. ”

Totuşi, analiştii şi noii activişti cu carnet de politician atrag atenţia că încă există piedici în calea formaţiunilor mici.

Alexandru Radu, politolog: „Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal sunt clar avantajate de un sistem pe care ele însele l-au construit. 5% e pragul electoral. Nu poţi să treci. Înseamna cam 500 de mii de voturi la o participare de 10 milioane.E totuşi o cifră impresionantă. Partidele mici, înfiinţate în baza modificării legii nu pot face faţă unei astfel de bariere electorale şi, ca atare, rolul lor va fi doar decorativ.”

Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii Salvaţi Bucureştiul: „Partidele care nu candidează în 75 de localităţi la alegerile locale sau într- un judeţ întreg la alegerile parlamentare vor fi desfiinţate. Asta înseamnă că , practic, legea nu permite un partid local. ”

Tocmai de aceea, preşedinții partidelor noi se gândesc deja la alternative pentru a ajunge în Parlament.

Nicuşor Dan, preşedintele UniuniiSalvaţi Bucureştiul: „Speranţa noastră este că în multe locuri din România vor apărea partide locale, care vor avea scoruri substanţiale la alegerile locale. Şi toate aceste formaţiuni locale se vor reuni într-o formaţiune care să aibă şansa să treacă de pragul de 5 la sută la alegerile parlamentare.”

O parte dintre noile partide au fost create de politicieni cu state vechi, dar cu nemulţumiri legate de formaţiunea în care au activat. Printre ei, fostul social-democrat Mircea Geoană ori deputatul Daniel Fenechiu, ajutat de PPDD să obţină un loc în Parlament.

Daniel Fenechiu, preşedintele Partidului Naţional Democrat: „Chiar dacă suntem ignoraţi de sondajele de opinie şi nu ne dau nici măcar cu 001, în momentul când ai 1100 de organizaţii locale peste tot şi peste 60 de mii de membri, nu poţi să nu ai încrederea necesară ca să participi singur într-o competiţie electorală.”

Mircea Geoana, senator: „Vom avea în următoarele săptămâni cu grupul iniţial de parlamentari o nouă majoritate, vom avea un nou guvern.”

Europarlamentarul ales pe listele PDL, Monica Macovei, a profitat de popularitatea pe care a obţinut-o prin candidatura la prezidenţiale şi a creat M10.

Monica Macovei, europarlamentar, preşedinte al M10: „Suntem primul partid care merge pe calea dreaptă. Noi nu dăm funcţii, noi nu dăm banii, nu dăm contracte.”

Din închisoare, fostul senator Dan Voiculescu i-a îndemnat pe susţinătorii săi să creeze o nouă formaţiune politică. Şi aşa au şi făcut câţiva dizidenţi din fostul Partid Conservator.

Maria Grapini, europarlamentar, membru al Partidului Puterii Umaniste: „Avem încă zece judeţe în care trebuie să facem filiale. Nu putem spune că suntem un partid regional. Nu. Suntem un partid naţional.”

Nu toate partidele au trecut de filtrul Tribunalului Bucureşti. 11 cereri de înregistrare au fost respinse. Printre ele, şi cea a Partidului Comunist Român.

Constantin Rotaru, fost candidat la prezidenţiale: „Regimul ăla a fost de sute de mii de ori mai bun decât ceea ce s-a întâmplat după 1989. Justiţia din România nu a făcut altceva 25 de ani decât să nu dea posibilitatea creării Partidului Comunist Român.

Nici Mişcarea pentru Medgidia, Partidul Forţa Pensionarilor ori Partidul Neosocialist nu au reuşit să-i convingă pe judecători că pot activa pe scena politică românească.

Partide cu trei membri înfiinţate în 2015: 26

Total partide înfiinţate în 2015: 36

sursa: Tribunalul Bucureşti

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!