Anual, România pierde din cauza corupţiei 15% din PIB. Sunt douăzeci şi ceva de miliarde care fie intră în buzunarul greşit, fie nu mai ies din buzunarul investitorului corect, dar dezamăgit. România este ţara cu cel mai mare risc de corupţie din Uniunea Europeană, asta chiar şi după anii de luptă ai DNA-ului.

Embed:

În clasamentul corupţiei, România este lanterna roşie. Un studiu comandat de Parlamentul European arată că 15% din produsul intern brut al ţării este pierdut din cauza corupţiei. Pagubele sunt atât directe, prin sifonarea banilor publici, prin licitaţii la care doar firma apropiată statului este conformă, dar şi indirecte: companiile de bună credinţă renunţă să mai participe la licitaţii şi la final rezultă un mediu necompetitiv, în care populaţia plăteşte pentru bunuri şi servicii proaste dar scumpe.

Pe lista neagră a corupţiei din Uniunea Europeană, alături de România mai sunt Bulgaria, Croaţia şi Letonia. E un fenomen întins însă în toată Europa, dar cu varii grade de gravitate.

Studiul arată că preţul corupţiei la nivelul uniunii e cuprins între 179 de miliarde de euro pe an, dar poate urca până la un spectaculos 990 de miliarde. Cea de-a doua sumă e practic de opt ori mai mare decât estimarea făcută în trecut de Comisia Europeană, estimare care nu lua însă în calcul şi pagubele indirecte.

Numai din achiziţiile publice se estimează că se pierd 5 miliarde de euro anual. Şi aici România şi Polonia se remarcă din nou. Raportul subliniază faptul că, de multe ori, în aceste ţări nu se pierd doar banii plătitorilor de taxe români sau polonezi, ci şi banii vest europenilor. În România şi în Polonia se trimit multe fonduri europene şi există riscul ca ele să sfârşească în buzunarul corupţiei.

Problema însă nu e doar de natură economică. Boala corupţiei are inclusiv simptome sociale şi politice. Crima organizată prosperă, statul de drept slăbeşte, iar în tot acest timp inegalitatea socială creşte odată ce unii se îmbogăţesc pe spatele altora.

Corupţia este gaura neagră a economiei europene, dar ar putea exista rezolvări. În raportul comandat de Parlamentul European se propune extinderea mecanismului MCV, de sub care România vrea să iasă cât mai curând. La fel, o idee e înfiinţarea unui sistem online de achiziţii publice la nivelul întregii uniuni, nu doar la nivel statal cum e acum, o mutare ce ar putea reduce pagubele anuale ale corupţiei cu circa 900 de milioane de euro. Alte 200 de milioane ar putea fi salvate dacă s-ar înfiinţa un Parchet Public European.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!