Mai sunt doar două zile până când bugetul anului viitor va fi aprobat în şedinţa Executivului, iar proiectul va merge în Parlament pentru adoptare. De rezultatele financiare ale anului 2014 depind bugetele şi pentru următorii doi ani, acesta fiind primul buget multi-anual al României. În acest context, tensiunile dintre liderii partidelor aflate la guvernare din ultima vreme pe marginea măsurilor fiscale care ar trebui sau nu să fie implementate anul viitor au dat de furcă reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice, care trebuie să împartă cu grijă banii. Cu sau fără aceste controverse însă, bugetul pentru 2014 va fi construit conform planului asumat de Uniunea Social Liberală.

 


Baza de calcul: Creşterea economică de 2,2%

Bugetul pe anul viitor este construit având în vedere o creştere economică de 2,2%. Guvernanţii sunt optimişti că Produsul Intern Brut va ajunge la 661,3 miliarde de lei. O ţintă greu de atins este cea a deficitului bugetar: România şi-a asumat o limită de cel mult 2% din PIB în 2014.

Prognoze optimiste sunt în privinţa inflaţiei. Guvernanţii estimează că preţurile vor creşte, în medie, cu 3%, adică mai puţin decât luaseră în calcul pentru anul acesta (4,5%). Totodată, cursul de schimb va rămâne stabil: 4,45 de lei pentru 1 euro.

Problema nr. 1. Colectarea veniturilor, gaura din ciorapul finanţelor româneşti

Cea mai mare problemă a bugetului pe anul viitor este slaba colectare a veniturilor. Procesul de reorganizare a Administraţiei Fiscale a lăsat urme adânci în vistieria statului, pentru că gaura lăsată în buget de lipsa sa de activitate s-a căscat la nu mai puţin de 4 miliarde de lei. Dacă lucrurile nu se vor îndrepta, pentru 2014 banii vor fi insuficienţi, mai ales că România trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar mai mic decât în 2013.

Problema nr. 2. Majorarea cotei unice

 

Majorarea cotei unice de impozitare a veniturilor este unul dintre subiectele de dispută între membrii PSD şi PNL. Ideea a fost lansată de social-democraţi, tot din dorinţa de a asigura venituri la bugetul statului. Cota unică „rămâne cum am stabilit”, a replicat liderul liberal Crin Antonescu, şi „cum scrie clar în programul de guvernare: 16%”, în timp ce Daniel Chiţoiu, ministrul de Finanţe, ameninţă chiar cu ieşirea PNL de la guvernare în cazul unei măriri.

Problema nr. 3. Creşterea pensiilor şi salariilor bugetarilor

Creşterea sau nu a salariilor şi pensiilor este un alt factor de care autorităţile au fost nevoite să ţină cont în construcţia bugetului. După lungi negocieri, una dintre cele două probleme s-a tranşat: toţi pensionarii vor beneficia de o indexare superioară inflaţiei, şi anume 3,76%, deci punctul de pensie creşte de la 762 la 790 de lei.

Cât priveşte salariile bugetarilor în anul ce urmează, lucrurile nu sunt foarte clare. Guvernul nu a stabilit deocamdată dacă le poate creşte lefurile. Se ia în calcul o majorare de 2-3%, dar numai pentru salariile anumitor categorii, mai defavorizate. Declaraţiile oficialilor nu vin să facă prea multă lumină în acest unghi: „Ministerul Muncii o să ceară strict atât cat are nevoie, pentru că dorim ca toate persoanele care au dreptul la beneficii să le primească, şi cele care nu au dreptul - să nu le primească”, a declarat miercuri Mariana Câmpeanu, ministrul de resort.

FMI, ultimul cuvânt înainte de Palatul Victoria

Măsurile sunt încă negociate cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, care trebuie să îşi dea acceptul pe proiectul de buget înainte ca el să fie aprobat de guvernanţi.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!