Mănăstirea Moisei, între istorie şi legendă
Aşezată la poalele Pietrosului şi străjuită de dealuri, Mănăstirea Moisei se află într-un loc de o frumuseţe rară. Zona şi liniştea care cuprind lăcaşul de cult parcă cer o poveste, pe care cei care vieţuiesc în mănăstire o spun celor care le trec pragul. Totul începe cu ridicarea în 1599 a bisericii de lemn de către călugărul Iosif, al cărui nume este inscripţionat pe o bârnă din peretele sudic.
Lăcaşul a fost construit pe pământul dăruit călugărilor de pe muntele Măgura de o familie înstărită din Moisei. Se spune că aceştia aveau un singur fiu, pe nume Grigor pe care l-au trimis peste Prislop, în Bucovina pentru a-şi găsi soţie. Au trecut anii, fiul lor nu s-a întors, iar părinţii l-au crezut mort.
"Într-o zi de vară, când lucrau la lucrul câmpului, mai cu seamă la adunatului fânului, s-au odihnit împreună cu slujitorii, cu slugile lor, la umbra unui brad şi în momentul când se odihneau au auzit din pământ sunete de clopot", povesteşte arhimandritul Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei.
Părinţii au înţeles că pe acel loc trebuie să facă ceva în memoria fiului lor. Au construit biserica, iar bradul sub care ei se odihniseră a fost tăiat şi folosit că picior al Sfintei Mese, care se păstrează şi astăzi. Ce nu ştia familia era că tânărul devenise călugărul Mihaiu de la Putna.
Trimis prin satele din Maramureş ca să adune ajutoare, a ajuns şi la casa părintească unde a fost recunoscut de mama lui. A devenit stareţ al mănăstirii Moisei, care a fost sfinţită în 1672 a fost sfinţită de mitropolitul Ardealului, sfântul ierarh Sava Brancovici.
Biserica a fost ferită de distrugerile provocate de tătari în 1717, dar şi de ura generalului austriac Bukow, care a distrus aproape toate mănăstirile din Tranilvania. "Alături de mănăstirea din Peri, de cea din Giuleşti, mănăstirea din Cuhea, mănăstirile de dincolo de apă, de dincolo de Tisa au fost repere ale identităţii noastre. În mănăstiri pe lângă faptul că se reculegeau în faţă lui Dumnezeu, se rugau se şi scriau cărţi, se copiau cărţi", explică Gheorghe Todincă, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei.
Alături de vechea biserică de lemn, în curtea mănăstirii s-a ridicat în anul 1910 o biserică în stil neoclasic. Acolo se află o icoană făcătoare de minuni.
"Este o icoană cu Maica Domnului pictată de un monah de la Muntele Athos, copie după icoană Prodromiţa de la schitul Prodromu din Muntele Athos care mai târziu a fost îmbrăcată în metal şi ferecată în argint de o familie care a beneficiat de minuni din partea ei", a detaliat stareţul Mănăstirii Moisei.
Numărul cel mai mare de vizitatori este atins în 15 august când se sărbătoreşte hramul mănăstirii, "Adormirea Maicii Domnului". Atunci are loc una dintre cele mai impresionante procesiuni din ţară, la care participă aproape 50 de mii de credincioşi.
Reporter: Diana Grad
Operator: Kristian Kosa
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
