1990 Drumul de la miliţian la poliţist: S-au schimbat uniformele, s-au vopsit maşinile, dar oamenii au rămas aceiaşi

Data publicării:
militie

Miliţia regimului comunist a lăsat răni adânci în societatea românească. Poliţia din vremea Regelui s-a transformat în 1949 în Miliţia Poporului. Iar vechii ofiţeri au fost exterminaţi.

“Dacă Securităţii i s-a spus „braţul înarmat al partidului”, miliţia a fost socotită, după spusele ministrului adjunct, Marin Jianu, câinele de pază al partidului. Miliţia, în primii ani stalinişti, este formată din oameni recrutaţi, fără niciun pic de şcoală. Între '49 şi '51, în trei ani, sunt eliminaţi 98% dintre poliţişti. Eliminaţi, însemnând: ucişi , închişi, scoşi din sistem, expulzaţi, trimişi la canal. Am găsit în 1954 o intervenţie a Securităţii şi Miliţiei, pe şoseaua Olteniţei, unde trebuiau să aresteze un fost poliţist. Intervenţia s-a făcut la 12 ziua, au înconjurat casa şi au tras. Acest poliţist se numea Nicolae Macavei şi se afla cu fetiţa lui de şase ani în braţe. Au fost omorâţi şi poliţitul şi fetiţa în acel asalt”, povesteşte comisar-şef Florin Şinca, istoric al Poliţiei Române.

Odată cu ascensiunea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, în 1965 , încep şi schimbările majore din Miliţie. Mai mult de ochii lumii, spun istoricii. Scriitorul Florin Iaru a simţit pe pielea lui ce înseamnă să fii anchetat de miliţie.

„Noi toţi, eu, prietenii mei şi, în general, populaţia ne temeam de miliţie. Era şi un cântecel: „Nu te pune, bă, cu Miliţia, Miliţia/Că te bagă, bă, la gherlă, la gherlă”. Ultima mea întâmplare cu Miliţia este chiar în ziua de 21 decembrie, când am fost la demonstraţie şi am fost prins. Eram bărbos, plin de sânge - că bătaia fără sânge nu are niciun pic de haz. Dar să vedeţi: în timp ce eram jos şi unii dintre miliţieni dădeau cu sete mai ales la rinichi, gioale, la gleznă”, îşi aminteşte scriitorul Florin Iaru.

„Vorbim de miliţianul tipic cu ceafa groasă, cu cascheta dată pe spate, care nu stătea la coadă, care umbla cu tot felul de învârteli, care lua polul în carnet ca să nu ţi-l ia atunci când încălcai o regulă”, spune Florin Şinca.

Fostul ministru de Interne Doru Viorel Ursu este de părere că Miliţia nu a avut numai părţi rele.

Exista chiar o vorbă. Un miliţian trebuie să se ducă şi el în spatele raftului să mai bea un şpriţ pe gratis, să mai facă rost de un brad sau porc pentru Crăciun şi de miei de Paşte. Era acţiunea MOV: miei, ouă, vin. Să mai ciupe o chelneriţă, dar abuzuri alte decât cele comandate. Masa de miliţieni a servit enorm de mult apărării cetăţeanului. Cred că la vremea aceea soţia sau fiica dumneavoastră puteau să vină mai în siguranţă”, spune Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne.

Fostul miliţian, acum poliţist, Bratu Gaboraş, este agent principal la Brigada Rutieră din Bucureşti. Cu doar câteva luni înainte de Revoluţie, a început să lucreze în Capitală, la Circulaţie.

„Cu 100 de zile înainte de Revoluţie şi până acum numai în stradă şi numai la dirijare. (Am stat, n.r.) 20 de ani la dirijare în Piaţa Unirii. Ştiu tot ce s-a mişcat acolo, cum s-a sistematizat. Am pus umărul la buna desfăşurare a circulaţiei”, spune el.

Nici acum nu a renunţat la meseria pe care o practică de 26 de ani. Spune că a intrat în Miliţie pentru că nu era mulţumit de meseria pe care o avea la o fabrică din Piteşti.

De la servici, unde m-am angajat - lucram la uzina de autoturisme Piteşti - am observat că nu era ceea ce doream şi, împreună cu un alt prieten, am considerat că putem să facem pasul mai departe. Am plecat şi am susţinut examenul la Şcoala Vasile Lascăr din Câmpina şi, în septembrie 1989, am venit aici”, spune Bratu Gaboraş.

Bărbatul susţine că şi-a făcut mereu meseria cu bună-credinţă şi că nu a făcut abuzuri.

Întrebat care este diferenţa între un miliţian şi un poliţist, Bratu Gaboraş spune că nu este nicio diferenţă. „Eu spun că orice instituţie ţine de un individ. Dacă ai fost crescut că tu nu eşti obligat să-l respecţi pe cel din faţa ta, nici legea, ci eşti obligat să te respecţi pe tine, e o chestie sine qua non (fără de care nu se poate, n.r.)”, spune poliţistul.

Odată cu Revoluţia, prin decretul de Lege numărul 2 din 27 decembrie 1989, se reînfiinţează Poliţia Română. Ministerul de Interne era condus la acea vreme de generalul Mihai Chiţac, care avea să fie condamnat la 15 ani de închisoare pentru crimele de la Timişoara.

„Trecerea de la Miliţie la Poliţie s-a făcut cu mare greutate. Noi putem socoti, fără teama de a greşi , că mentalitatea miliţianului se prelungeşte până în anii 2000. Vorbim de numeroase abuzuri, vorbim de modul de a privi cetatea în slujba căreia, de fapt, de afli. Există reziduuri comuniste până în acea perioadă”, afirmă comisar-şef Florin Şinca.

„Nu puteam să import poliţişti. Momentul 1990 începe cu vopsirea maşinilor. Cei care au vrut să pară noua democraţie românească au vopsit maşinile Comitetului Central şi ale guvernanţilor comunişti din negru în alb. Eu n-am vrut să fac asta. Mie mi s-a părut important să le schimbi şi imaginea şi concepţia despre viaţă şi societate. De aceea am înfiinţat Academia de Poliţie şi liceele de poliţie care, în urmă cu câtiva ani, au fost desfiinţate”, explică fostul ministru de Interne Doru Viorel Ursu.

În primul an de după Revoluţie, poliţiştii s-au confruntat cu multe revolte de stradă. Mineriada din 13-15 iunie i-a trimis în Piaţa Universităţii.

„Este evidentă obedienţa faţă de partidul aflat la putere. Era de neconceput să-i spui unui poliţist că Raţiu sau Câmpeanu vor câştiga alegerile atunci. Exista foarte multă manipulare. Erau duşi de nas la diverse acţiuni, inclusiv politice, de către şefii lor. Să ne amintim ce a fost la 13 - 15 iunie. Poliţia era târâtă în tot felul de chestiuni cum au fost mineriadele, când s-a creat brigada de asigurare a ordinii şi liniştii publice. Oamenii ăia au fost pur şi simplu umiliţi”, spune Florin Şinca.

Miliţia... ea a fost transformată în Poliţie, dar cu aceiaşi oameni şi cu câteva schimbări, comandantul Poliţiei care s-a angajat în represiune. Dar, în rest, nu prea s-a schimbat nimic. A dat ordin la Apaca să se facă uniformele gri şi cu asta s-a schimbat Miliţia în Poliţie, au pus câţiva revoluţionari, transformaţi peste noapte în miliţieni, însă nu au rezistat prea mult şi s-au dispersat", spune şi omul politic Gelu Voican Voiculescu.

Agentul Bratu Gaboraş a simţit pe propria piele transformarea miliţienilor în poliţişti: „A fost un şoc, fiindcă dintr-o dată oamenii consideră că legea e doar pentru un sistem sau altul. Nu au înţeles că legea circulaţiei este şi va rămâne. Cadrul general este acelaşi. S-au adus unele modificări legate de societatea în care trăim”.

Era o vorbă înainte, miliţianul care e slab, ori e prost ori e bolnav. La orice unitate de poliţie se dau teste anuale, teste psiho, de integritate, parametri fizici”, spune Florin Şinca.

Şi la capitolul dotări, lucrurile s-au schimbat greu în primii ani de după Revoluţie.

Agentul principal Bratu Gaboraş spune că maşini erau puţine.

Volga era o maşină folosită de către şefii inspectoratelor de miliţie din fiecare judeţ, pentru însoţirea coloanelor oficiale şi pentru şefii din minister. „Este de producţie sovietică, rusească. Regimul nu putea să accepte să importe o maşină din ţările capitalismului putred. Când o vedeai în trafic, te speriai, nu aveau nevoie (de girofar sau inscripţii speciale, n.r.). Se ştia că e folosită doar de şefi”, spune Florin Şinca.

Au urmat schimbări în legislaţie. Una dintre cele mai importante a fost demilitarizarea poliţiei, un proces căruia mulţi i s-au opus.

„A fost o trecere radicală, ulterior a fost şi demilitarizarea căreia mulţi i s-au opus, pentru că au spus că însemna pierderea statului, pierderea autorităţii, de parcă autoritatea stătea într-un grad de atunci. A fost un moment evident de frică pentru foştii miliţieni. Ei asta ştiu să facă şi stă pe experienţa acumulată şi nu se poate schimba peste noapte. Eu zic că, în primii ani, a fost doar o schimbare de denumire”, mai spune istoricul Poliţiei Române.

Astăzi, Poliţia Românâ are peste 60.000 de angajaţi. Instituţia se află sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne. Şeful Poliţiei Române are rang de secretar de stat şi este numit la propunerea primului ministru.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri