ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. HARTA votului pe liste suplimentare. Ce județe au înregistrat recorduri

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Peste 10% din românii care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie au votat în alte localități decât în cele de rezidență care figurează în cărțile lor de identitate.

Acest lucru a fost posibil în baza prevederilor ordonanței de urgență numărul 45 a Guvernului, al cărei conținut a suscitat protestele și temerile ACL de creare a unor noi condiții de fraudare a alegerilor prezidențiale.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. În ziua primului tur, acest act normativ a permis înregistrarea a 963.987 de voturi pe listele speciale, cu o medie pe țară de 10,08% din totalul voturilor exprimate și validate. Numai în București, 111.632 de alegători au recurs la această soluție. În topul județelor cu zeci de mii de voturi pe listele suplimentare nu se regăsesc, așa cum era de așteptat, zone cu potențial turistic ridicat sau centrele universitare, ci mai degrabă județele încă puternic ruralizate și cu o industrie ce nu justifică existența unui număr mare de angajați navetiști.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. În sudul țării, județe precum Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea corespund acestui profil. Excepție de la această regulă au făcut județele Ilfov și Cluj, care de altfel conduc în acest clasament cu peste 15% din voturi exprimate pe liste suplimentare. Lor li se adaugă județele Timiș, Iași și Sălaj cu rată de sub 15% din voturi exprimate pe aceste liste.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Conducerea ACL cere verificarea acestor liste.

„E vorba de a introduce în analize aproape un milion de CNP-uri. Pentru că bănuim că a fost o altă strategie acum. Nu au fost unii oameni sa voteze pe listele permanente și au votat pe mai multe liste supllimentare”, a spus Vasile Blaga, co-președintele ACL.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Pentru liderii PSD, apetența pentru listele suplimentare nu e considerată ca fiind ieșită din comun. ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Mai mult, ei sugerează că fraudele electorale pe listele suplimentare au avut loc în zonele aflate sub influența ACL.

„Nu mă surpinde, e mai mare, dar nu mă surprinde, locuiesc mulți oameni care sunt la muncă, vin de peste tot, este normal să voteze”, spune Gheorghe Nichita, președinte PSD Iași.

„Mie mi s-a părut puțin ciudat că la Cluj 25.000 de oameni au votat pe listele suplimentare brusc. Și în Teleorman au fost mulți pe listele suplimentare, și noi am fost mândri că județul ăla a devenit o atracție turistică. Eu nu spun că nu s-a votat corect, cei de pe listele suplimentare mai mult de 99 % au votat cu Klaus Iohannis”, a spus și Liviu Dragnea, președintele executiv al PSD.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Comparativ cu alegerile prezidențiale din 2009, numărul votanților care au preferat soluția listelor suplimentare a cunoscut o creștere explozivă, de peste 100%. Totuși, la acea vreme, listele suplimentare nu erau disponibile decât în cazul a 3.359 secții de vot speciale, față de generalizarea lor la nivel național din prezent.