Sari la conținut

Politică, bani și secrete. Hrebenciuc, Badea, Taher, printre cei ce și-au ascuns averile în Panama

„Credit Suisse este cea mai mare bancă din ultimii 20 de ani care a pledat vinovată la acuzaţiile penale care i s-au adus în Statele Unite ale Americii. A doua cea mai mare bancă din Elveţia a ajutat mii de americani bogaţi să învingă sistemul de taxe american. Credit Suisse va plăti mai mult de 1,5 miliarde de dolari amendă, dar noi ne întrebăm ce se întâmplă cu evzioniştii clienţi ai băncii”, relata CBS Evening News în 19 Mai 2014 .

„Aceste conturi secrete din offshore-uri au fost ţinute pe numele unor entităţi fictive şi fundaţii. Această conspiraţie a durat zeci de ani”, spunea atunci Eric Holder, procurorul general al SUA.

„În documentele tribunalului, gigantul bancar elveţian a recunoscut că avea cunoştinţă şi în mod voit a ajutat plătitorii de taxe americani să stabilească şi să conducă conturi nedeclarate în offshore-uri”, relata CBS Evening News.

Joseph Dorig este fost bancher. Are 73 de ani şi cetăţenie elveţiană şi italiană. În 2011, justiţia americană a emis un mandat de arestare pe numele lui pentru că ar fi participat la prejudicierea Statelor Unite cu peste 1,8 miliarde de dolari.

El îi ajuta pe americanii bogaţi să se sustragă de la plata taxelor folosind conturi în Elveţia. În 2014, s-a predat şi a sprijinit justiţia americană în strângerea probelor împotriva Credit Suisse, banca la care lucrase. Un judecător din Virginia l-a condamnat, în final, la plata unei amenzi penale de 100.000 de dolari şi l-a plasat sub control judiciar pentru 5 ani. În România, Joseph Dorig face afaceri în domeniul creşterii animalelor şi în producţia bio. Figurează într-o firmă care are acţionar şi un offshore panamez.

„Condamnarea lui Josef Dörig la Washington este legată de poziția sa anterioară ca director la o companie din cadrul grupului Credit Suisse. El a fost pedepsit cu o amendă, la fel ca și Credit Suisse și la fel ca peste alte 100 de bănci elvețiene. Odată cu plata amenzii, cazul Josef Dörig a fost închis, irevocabil închis în ciuda altor rapoarte de presă”, spune Christof Arnold, director Karpaten Meat.

Karpaten Meat SRL a fost înfiinţată în septembrie 2008. Unic acţionar erau elveţienii de la KARPATEN MEAT AG. Avea un capital social de 30.000 de euro şi se ocupa cu creșterea ovinelor şi caprinelor.

După şase luni de la înfiinţare (iunie 2009), capitalul social se majorează de zece ori, până la 320.000 de euro. În firmă ajung, pe lângă alţii, offshore-ul panamez SPRINGTIME HOLDING SA şi societatea românească SDH LAND SRL.Fondatorii SDH Land SRL erau Josef Dorig şi Hani Theodor Karl, bancheri la Credit Suisse. Firma avea ca obiect de activitate afaceri imobiliare. Offshore-ul panamez fusese înfiinţat în 1985 şi avea un capital social de 3,5 milioane de dolari.

Karpaten Meat își schimbă domeniul de activitate în creşterea altor bovine.

În mai 2010, capitalul social al firmei ajunge la aproape 1,5 milioane de euro. Două luni mai târziu, Karpatenmeat absoarbe trei firme, printre care și SDH Land SRL. Numărul acționarilor ajunge la 9, iar capitalul social - la 3 milioane de euro.

Josef Dorig apare, pentru prima dată, ca acționar direct al Karpaten Meat. Theodor Häni, celălalt fost bancher, face parte și din consiliul director al Agroinvest PLUS, o societate de investiţii străină specializată în tranzacţii cu terenuri agricole premium în România, din Transilvania. În presa locală, Häni spune că deține peste 600 de hectare de teren agricol.

Offshore, când statul nu e „atractiv”

 „Această investiţie este şi şi-a îndeplinit mereu obligaţiile fiscale şi, ca atare, a fost inclusă în declaraţia mea fiscală. Companiile offshore sunt de obicei folosite pentru a simplifica o participare într-un stat care „nu este atractiv pentru investitori". Acesta a fost şi cazul României până în 2010. Acum, România este privită ca fiind stabilă pentru investiţii şi, ca atare, nu mai este nevoie de o participare prin intermediul unei companii offshore”, spune Theodor Häni Karl, bancher, acţionar Karpaten Meat.

În martie 2011, în firmă sunt cooptați doi noi asociați români oi un off-shore din Gibraltar.

În prezent, după alte majorări succesive, firma are un capital social de peste 10 milioane de euro și 12 acţionari. Societatea fondatoare - Karpaten Meat AG, mai deţine doar 0,98% din acțiuni, Josef Dorig are 5,03%, iar offshore-ul panamez doar 2,43%. Acţionar majoritar a devenit offshore-ul din Germania Agroinvest Plus AG.

„Noi nu cunoaștem în detaliu structura de proprietate a tuturor acestor companii numite de dvs sau cel puțin nu la toate. Cum vă este sigur cunoscut și dvs, băncile au sarcina, când primesc bani, să verifice și să ia în considerare dacă banii provin din surse oneste și dacă este impozitat și dacă acest lucru este realizat atunci banca nu este obligată să dezvăluie clientul său, respectiv cine se află în spatele firmei. Pentru noi ca firmă este clar dacă banii vin din bancă, că banca și-a făcut munca și că banii sunt onești, acest lucru este așa, dar noi nu îi știm pe toți acești investitori, de exemplu Organic Invest este un fond de investiții și acest fond are 40-50 de investitori și noi nu îi cunoaștem pe fiecare în parte”, spune Christof Arnold, director Karpaten Meat.

Karpaten Meat a declarat pierderi în toate bilanțurile contabile depuse, între 2010 și 2015, la Ministerul de Finanțe. Pierderea însumează 3,7 milioane de euro.

„Aceste cifrele sunt date reale, nu sunt doar publicate, sunt pierderi reale și de aceea nu puteam să transferăm nici un profit în străinătate. România în Uniunea Europeană, cu un impozit pe profit de 16% și impozit pe dividente de 5% se clasează foarte bine pe plan internațional și reprezintă un paradis fiscal. Prin urmare nu există nici un motiv, nici în viitor, când vom realiza profituri, să scoatem aceste câștiguri din țară. Cu atât mai mult că acum câțiva ani, înainte de „Panama Papers", în urmă cu aproximativ 5 ani s-au elaborat noi reglementări fiscale românești care stabilesc că dacă faci plăți în paradisuri fiscale se reține un impozit de 50% la sursă”, spune Christof Arnold, director Karpaten Meat.

 „Offshore-ul este unde poţi să faci diferenţa de preţ”

Nicolae Badea şi Fathi Taher, doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România, a căror avere totală ajunge la aproape 100 de milioane de euro, controlează împreună firma GRIRO SA. Fabrica face echipamente grele pentru rafinării şi are comenzi doar pentru export.

Fathi Taher, om de afaceri de origini iordaniene, a cumpărat, în 2004, fosta fabrică de utilaj greu Griviţa. Achiziţia de 12 milioane de euro a fost făcută prin intrermediul companiei iordaniene, Quatron International Investment CO. În 2006, în acţionariatul companiei, devenită GRIRO SA, este cooptat, printr-o majorare de capital, un offshore din Panama, Rhapsody Services Limited. Societatea anonimă panameză deţine 31,84% din acţiunile GRIRO, iar Quatron International Investment CO - 35,2%.

„Rhapsody din Panama nu e din Panama, proprietarul e din Dubai. Dumneavoastră aţi văzut Panama, mergeţi mai departe şi o să găsiţi că proprietarul offshore-ului din Panama e o firmă din Dubai. Relaţia cu Dubai e domnul Badea”, spune Fathi Taher, om de afaceri.

Nicolae Badea, fostul ginere al liderului comunist Ion Dincă, zis Teleagă, are afaceri în alimentaţie, IT, imobiliare, industria hotelieră. A devenit cunoscut după ce a fost acţionar şi administrator la clubul de fotbal Dinamo Bucureşti. Avocata Livia Oana Badea, soţia lui, apare la Registrul Comerţului ca reprezentant al offshore-ului Rhapsody Services Limited. Contactat de Digi24, Nicolae Badea nu a negat că ar fi în spatele off-shore-ului panamez. A refuzat, însă, un interviu filmat.

În 2012-2014, GRIRO a avut o cifră de afaceri însumată de 44,5 milioane de euro. A înregistrat profit de jumătate de milion de euro în 2014. În ceilalţi ani a înregistrat pierderi.

Fathi Taher - Offshore-ul este unde poţi să faci diferenţa de preţ, cum aţi spus dumneavoastră. Sau vrei să cumperi ceva cu 1 leu şi să vinzi cu 100. Dar noi nu avem ce să vindem.

Reporter - Deci, ce mi-a explicat reprezentantul autorităţii de control se face şi în piaţă.

Fathi Taher - Se face, dar nu ştiu dacă pot eu să fac aşa ceva. Dacă cumperi un teren, sau cumperi clădiri... eu nu sunt expert în asta. Aici nu ai cum să faci asta.

Fahti Taher spune că este în negocieri cu mai multe firme străine, pentru a vinde GRIRO.

„Şi acum dacă vine cineva la mine din Panama, eu o dau. De ce să n-o dau? Care e problema? Trimit, cer datele, fac verificare, pac, pune mălaiul, e binevenit”, spune Fathi Taher, om de afaceri.

Offshore-ul panamez Rhapsody Services Limited mai este acţionar în alte 12 firme româneşti: GRIRO SA, GRIRO Tower, Electrotrade România SRL, KlimaTech Distribution SRL, Dinamic Construction Design SRL, ASGO Telecom SRL, Sphera Software SRL, Expotek SRL, ALL COM Servicii SA, Info Rural SA, Elicom SRL şi Elicom Connect SRL. Companiile activează în domeniile construcţii grele, imobiliare, telecomunicaţii, internet, construcţii, comerţ cu electronice şi electrocasnice.

În firme apare, direct sau ca reprezentant al altor acţionari, Nicolae Badea.

Miliardarul saudit și industria lemnului din România

Sulaiman A.Al Muhaidib este unul dintre cei mai bogaţi, puternici şi influenţi oameni de afaceri din Regatul Arabiei Saudite, cu o avere estimată constant la peste 1 miliard de dolari. Are afaceri în IT, transport, comunicaţii, reţele de cablu, chimie petrolieră, producţie de oţel, energie, materiale de construcţii. Este personajul cu cea mai mare putere financiară din spatele unui offshore panamez cu afaceri în industria lemnului din România.

Romanel International Group SA. este pe locul doi în topul firmelor româneşti cu acţionari panamezi. În 2014, a avut o cifră de afaceri de aproape 19 milioane de euro.

Compania, care funcţionează din 1993, este al doilea mare producător de lemn alb şi lemn de fag din România. În 2004, în acţionariatul firmei erau două off-shore-uri cu nume similare - Universal Trading Company SAL din Liban, cu 96,62%, şi Universal Trading Company T.S Corp, din Panama, cu 2,16%.

Restul de acţiuni erau deţinute de trei oameni de afaceri libanezi - Michel Abi Chahine, Khalil Abi Chahine, tată şi fiu, şi Hassan Faisal Sinno, reprezentant al uneia dintre cele mai vechi familii din Liban.

Offshore-ul din Panama a fost înfiinţat tot în 1993, pe 9 martie, prin intermediul firmei de avocatură Arosemena, Noriega & Contreras. În 2002, societatea anonimă din Panama era controlată de mai mulţi intermediari locali şi de aceiaşi oamenii de afaceri libanezi, Michel Abi Chahine şi Khalil Abi Chahine.

Khalil Abi Chahine este născut în Liban, are cetăţenie canadiană şi locuieşte în România.

Pe 17 mai 2006, Khalil Abi Chahine renunţă la offshore-ului panamez. Tatăl lui se retrage de tot din afacere. Aşa se face că toate acțiunile offshore-ului panamez ajung la familia Sinno și la Sulaiman A.Al Muhaidib. La acel moment, averea lui era estimată la 3,4 miliarde de dolari.

Sulaiman A.Al Muhaidib, preşedinte al conglomeratului saudit Abdul Kadir Al Muhaidib & Sons, fondat acum 70 de ani, este specializat și în servicii financiare, imobiliare și deține acțiuni la companii strategice din Arabia Saudită și Orientul Mijlociu. Sulaiman A.Al Muhaidib face parte și din consiliul director al Saudi Arabian Bank (SABB), banca afiliată holdingului britanic bancar HSBC.

Presa internaţională financiară îl indica pe Sulaiman A.Al Muhaidib ca fiind al 9-lea cel mai puternic om de afaceri din Arabia Saudită. Cel mai înalt hotel din regatul saudit, Burj Rafal din Riyad, de 308 metri înalțime, este tot proiectul lui Muhaidib. Clădirea, inaugurată în 2014, a costat 320 de milioane de dolari.

Tot din 2006, offshore-ul controlat de omul de Sulaiman A.Al Muhaidib şi familia libaneză Sinno începe să facă afaceri imobiliare chiar cu autorităţile din Panama: cumpără terenuri în capitala provinciei Panama de Vest, La Chorrera. În societate intră şi fondatorii firmei de avocatură care înfiinţase offshore-ul. În acelaşi timp, capitalul offshore-ului din Panama creşte: întâi la 10 milioane de dolari, apoi la 25 de milioane de dolari americani. Infuzia de capital este făcută de Sulaiman A.Al Muhaidib.

La trei săptămâni după ce Sulaiman A AL Muhaidib intră în acţionariatul offshore-ului panamez Universal Trading Company T.S Corp, Michel Abi Chahine şi fiul său încep să-şi vândă acţiunile de la firma românească Romanel către societatea anonimă.

Din ianuarie 2007 până în august 2015, Universal Trading Company T.S Corp din Panama îşi majorează participaţia la Romanel cu aproape 10 milioane de dolari.

Offshore-ul din Panama preia controlul firmei Romanel: ajunge să deţină 86,4% din acţiuni. Universal Trading Company SAL din Liban rămâne cu 13,5%, iar familia Sinno mai are sub 1 la sută.

Schimbarea structurii decizionale a Romanel International Group SA coincide şi cu contractarea succesivă de credite bancare de la băncile româneşti. Oficial, pentru finanţarea activităţii curente. Peste 10 milioane de euro sunt împrumutate de la BRD, Raiffeisen Bank, Unicredit Ţiriac SA, Alpha Bank România, dar şi de la banca libaneză Blom Bank. Motivul din acte: cumpărarea de imobile şi terenuri.

Cu toată înfuzia de capital, Romanel International Group SA a avut, conform site-ului Ministerului de Finanţe, între 2010 şi 2014 pierderi însumate de 13 milioane de euro.

Contactaţi de Digi 24, reprezentanții Romanel International Group SA nu au oferit niciun punct de vedere.

Reporter: De ce cineva ar investi într-o firmă care la final de an are datorii, este pe minus?

George Măgureanu, specialist în drept fiscal: Ceea ce vedeţi dumneavoastră din aceste bilanţuri este partea vizibilă sau dimensiunea vizibilă. Ceea ce nu vedem noi şi motivele pentru care se justifică de fapt astfel de aparente pierderi sunt operaţiunile financiare şi fiscale prin care se obţin venituri mai puţin vizibile şi pe care nu le vor regăsi în declaraţii fiscale. Adică, de pildă, contracte de asistenţă juridică, contracte de... sau operaţiuni comerciale de prestare a unor servicii prin care sume consistente de bani din activul... din veniturile acestor companii cu pierderi declarate pleacă fie în jurisdicţia română, fie în jurisdicţii de tip offshore sau paradisuri fiscale. Practic se sustrag sau se... e mult spus... se obţin sume care se scot din regimul fiscalizării şi se mută în alte jurisdicţii astfel încât să rămânem cu pierderi.

În România, aceleaşi două offshore-uri cu nume asemănător, din Panama şi Liban, Universal Trading Company T.S Corp şi Universal Trading Company SAL, mai deţin din 1999 o firmă: Silva Carpat Prodimex SA din Ghimbav- Braşov. Societatea cumpără buşteni de fag şi materie primă pentru produse de placaj şi lamele.

Khalil Abi Chahine a fost acţionar minoritar şi în această firmă.

Omul de afaceri libanez apare, în 2014, în dosarul Microsoft. El ar fi intermediat o mită de câteva milioane de dolari printr-un alt offshore, Menedil Associated SA.

Khalil Abi Chahine, intermediar în dosarul Microsoft

„În anul 2003, martorul Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers în România, a indentificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea și respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului. Astfel, în afacere a fost cooptat Khalil Abi Chahine căruia îi revenea sarcina de a intermedia, direct sau prin intermediul altor persoane, relaţia cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) şi Secretariatul General al Guvernului”, se arată în rechizitoriul DNA.

Contactat de Digi 24, Khalil Abi Chahine nu a dorit să ofere un punct de vedere.

Reprezentant în 3.600 de companii

Radu Budeanu, editor al tabloidelor Ciao și CanCan, a făcut şi el afaceri cu offshore-uri panameze. În 2005, a înfiinţat Societatea Revista Ciao SRL. El avea 95% din acţiuni, iar mama sa, Speranţa Budeanu, 5% din acţiuni.

În aprilie 2006, pachetul omului de afaceri este transferat către un offshore din Insulele Virgine. INTERGALACTIC LTD fusese înregistrat cu o jumatate de an înainte de o importantă firmă de avocatură panameză, Kuzniecky & Co.

Directorul societăţii anonime, Raul Garrido Garibaldo, apare în alte 3600 de offshore-uri înregistrate în Panama.

În 2008, Raul Garrido Garibaldo figura ca director în societăţi anonime panameze apropiate de oamenii de afaceri Bogdan Nicolae Buzăianu, Said Baaklini, Cristian Borcea şi Sorin Ovidiu Vîntu.

Reprezentantul în România al offshore-ului din Insulele Virgine era Ioan Radu Budeanu.

Pe 11 aprilie 2011, pachetul de 95% din acţiunile Revista Ciao SRL este preulat de un alt offshore: TIERNY LTD SA din Panama.

Acesta fusese înfiinţat cu trei ani în urmă de o firmă de avocatuă panameză care era, la rândul ei, controlată de alte două offshore-uri panameze, intermediare în alte peste 80 de societăţi anonime.

În prezent, atât offshore-ul din Insulele Virgine Britanice cât şi cel Panama funcţionează. Revista Ciao SRL este în faliment.

Contactat de Digi 24, Radu Budeanu nu a dorit să ofere niciun punct de vedere.

Pe 19 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au inculpat pe omul de afaceri Ioan Radu Budeanu pentru spălare de bani şi trafic de influenţă, într-unul din dosarele deschise pe numele deputatei Elena Udrea.

„În vara anului 2010, inculpata Udrea Elena Gabriela în calitate de ministru și membru la Guvernului și de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediul inculpatului Budeanu Radu Ioan, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului de vânzare - cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA. La sfârșitul anului 2011, inculpatul Budeanu Radu Ioan a primit de la același om de afaceri o parte din suma de bani pretinsă de inculpată. La începutul anului 2012, Budeanu Radu Ioan i-a remis inculpatei Udrea Elena Gabriela suma de 3.800.000 USD și i-a înlesnit preluarea unei creanțe de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media”, arată DNA.

Omul de afaceri Ioan Radu Budeanu a fost pus sub control judiciar şi a depus o cauţiune de 2 milioane de lei. Dosarul este încă în ancheta DNA.

Comunicare politică offshore

Lucian Despoiu este unul dintre cei mai importanţi consultanţi politici implicaţi, în ultimii zece ani, în campaniile online ale unor lideri PNL și PSD. Printre politicienii pentru care a lucrat grupul său de firme se numără foştii lideri de partid Călin Popescu Tăriceanu şi Crin Antonescu, foştii primari Radu Mazăre şi Andrei Chiliman şi mai mulţi parlamentari. Unul dintre ei, senatorul Tudor Chiuariu, este cel a cărui societate de avocatură a găzduit o vreme sediul social al companiei Kondiment Communication.

Firma înfiinţată în 2010 de un offshore din Hong Kong reprezentat de Lucian Despoiu figurează astăzi sub numele Posada Global Invest SRL. Are sediul într-un apartament din centrul Capitalei. Din 2011, un offshore panamez deţine jumătate din acţiunile firmei.

BENROSE INVESTMENTS CORP a fost înființat de firma de avocatură Mossack Fonseca și este condus, oficial, de o femeie din Panama, Leticia Montoya.

După ce a cedat panamezilor 50% din acţiuni, Lucian Despoiu a rămas cu 45%. Al treilea partener din POSADA GLOBAL INVEST este Alina Teodorescu, sora lui Lucian Despoiu şi administratorul companiei româneşti.

În termeni financiari, cifra de afaceri a SRL-ului de la Bucureşti în care activează 6 angajaţi a crescut constant în perioada 2010-2014, concomitent cu pierderile declarate. De la zero, volumul afacerilor derulate a urcat în cei cinci ani până la 1,4 milioane de lei. Pierderile asumate în bilanţurile depuse la Fisc au ajuns, însă, să depăşească cifra de afaceri de mai bine de două ori, până la 3,5 milioane de lei.

În ciuda situaţiei financiare, firma nu a fost închisă, ci cooptată în alte afaceri: o reţea de ecrane publicitare din staţiile de metrou şi din aeroporul Otopeni, o agenţie de publicitate şi un portal de licitaţii publice.

Înainte de a înfiinţa Posada Global Invest, Lucian Despoiu s-a numărat printre fondatorii portalului eJobs şi a făcut comerţ online în parteneriat cu fotbalistul Adrian Mutu.

În 2015, pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru reţinerea la sursă şi neachitarea la timp către buget, în perioada 2010-2013, a unor taxe şi impozite pe care una dintre firmele sale le datora statului. Ca administrator al firmei Kondiment eGov, titulară a mai multor contracte cu statul, Lucian Despoiu a fost trimis în judecată, însă procesul a fost oprit după ce Curtea Cosntituţională a eliminat răspunderea penală în astfel de cazuri.

Din poziţia de director general al unei alte companii specializate în comunicare politică online cu subsidiare în Statele Unite, în Hong Kong şi în Filipine, Lucian Despoiu refuză o discuţie pe tema offshore-urilor care controlează companii româneşti.

Leii grei din Panama

Consultantul apare însă acționar în doar două firme românești, una dintre ele fiind chiar Posada Global Invest. A doua, cu același profil, se declară de asemenea în pierdere în singurul bilanț depus la Fisc. Lucian Despoiu a reprezentat, în schimb, de-a lungul timpului, entități cu asociați ascunși înregistrate în Hong Kong, dar majoritare în SRL-uri din România. Din 2015, este Consul Onorific în București al Republicii El Salvador, o altă jurisdicție offshore.

Tot o companie panameză cu acționari ascunși apare în parteneriat cu un alt important jucător din piața de publicitate online. Dragoș Stanca este director general al Thinkdigital Internet & Advertising SRL și asociat în această agenție cu o cota de 26%. Intre actionarii companiei apare si offshore-ul din Panama GLOBAL INTERNET MEDIA SA, reprezentat de Adrian Stanescu, care detine 21%.

Nu a dorit să apară într-un interviu filmat pe această temă.

„Întregul profit financiar al SC Thinkdigital Internet și Advertising SA este reinvestit continuu în dezvoltare și resurse umane, acționarii urmărind o creștere exponențială pe piața locală și nu repartizarea de dividende sau alte beneficii. Nicio plată sau transferuri bancare nu s-au efectuat către vehiculul investițional Global Internet Media SA. Compania Think Digital Internet și Advertising SA nu deține conturi bancare în Panama, iar toate companiile sau proiectele în care este implicată se supun regimului fiscal și bancar din teritoriile în care operează (UE, CEE, SUA etc), ceea ce asigură o transparență 100% din punct de vedere al fluxurilor financiare și la nivelul autorităților fiscale din fiecare țară”, este poziția companiei, exprimată de Adrian Stănescu, membru al CA al Thinkdigital Internet & Advertising SA.

Societatea anonimă deține doar 21% din SRL-ul românesc, însă reprezentantul său, Adrian Stănescu, este atât membru al Consiliului de Administrație al Thinkdigital Internet & Advertising SRL, cât și fondatorul agenţiei de publicitate.

Intrat în afaceri în anul 2002 în parteneriat cu liberalii Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu, într-o firmă care organiza spectacole, Adrian Stănescu a activat în ultimii 14 ani în domeniul consultanţei, al imobiliarelor şi al publicităţii. Din 2012 ,apare în companii româneşti ca împuternicit al unui offshore din Cipru, iar din 2014 este cel care reprezintă GLOBAL INTERNET MEDIA SA din Panama.

Adrian Stănescu a refuzat, de asemenea, un interviu filmat, dorind, în schimb, să-şi precizeze în scris rolul în offshore.

„Sunt reprezentantul Global Internet Media SA, deținând și funcția membru delegat de către aceasta în Consiliul de Administrație la Thinkdigital Internet & Advertising SA, având în vedere specializarea mea de consultant pe partea de tehnologie. Compania Global Internet Media SA reprezintă interesele mele operaționale și/ sau financiare în alte proiecte, companii și parteneriate legate de domeniul internetului (online media, online marketing, big data analytics, web& mobile development, e-commerce, online payments, marketing technology) cu prezență în sau targetând piețe la nivel global (inclusiv în SUA, UE, Europa Centrală și de Est). Global Internet Media SA este un vehicul investițional pentru dezvoltarea și accelerarea proiectelor în aceste domenii și este una dintre metodele răspândite ca bună practică de business peste tot în lume, inclusiv în Romania, mai ales în domeniul online, unde activitatea nu se desfășoară strict pe teritoriul geografic al unei țări”, arată Adrian Stănescu, reprezentant al Global Internet Media SA .

DNA: Destiny Development INC, firmă din Panama a lui Viorel Hrebenciuc

Viorel Hrebenciuc, fostul lider PSD, parlamentar de Bacău timp de 14 ani, fost şef de campanii prezidenţiale ale social democraţilor, ar avea şi el un offshore în Republica Panama cu sediu social în Elveţia, conform procurorilor DNA.

Informaţiile apar în dosarul Poşta Română.

Din conturile Real Phone SRL, Emmanouil Sorillos a făcut plăţi pentru consultanţa către Destiny Development INC., o firmă din Panama a lui Viorel Hrebenciuc, cu sediul social în Elveţia (8 Place Bel Air, PO Box 1092, 1260 Nyon 1, Elveţia ), înfiinţată de Miruna Ana Klaus (Aceasta e cea care s-a ocupat de operaţiuni de cont prin paradisuri fiscale ale familiei Hrebenciuc). Destiny Development INC a desfăşurat operaţiuni bancare externe (plăţi/ încasări) în relaţia cu Domeniile Viticole Tohani SRL, Real Phone SRL, RO-Lion Foods SRL. Destiny Development INC a avut ca împuternicit în România pe Ionuţ Bogdan Niţă, vărul primar al lui Andrei Hrebenciuc”, se arată în rechizitoriul DNA.

Destiny Development INC este o societate anonimă înfiinţată în Panama în 2008 şi acţionară din 2011 a fabricii din Bacau Ro Lion Foods SRL. Societatea se ocupă cu producţia şi conservarea carnii, în special a celei din vită, şi exportă conservele în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. Fabrica din Bacău are ca acţionar principal, cu 56%, offshore-ul D.C.D Limited înregistrat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, iar societatea anonimă din Panama deţine 19% din acţiuni.

Dacă în perioada 2011-2013, datele oficiale aratau că Ro Lion Foods SRL din Bacău a avut piederi de peste 500.000 de euro, anul 2014 a fost pentru fabrica de conserve din Bacău, cu 54 de angajaţi, singura perioadă cu profit declarat: 5557 de euro.

În februarie 2015, fabrica din Bacău a demarat un proces în justiţie pentru a-şi exclude asociatul Destiny Developement INC, offshore-ul din Panama, din firmă. Speţa este pe rolul Tribunalului Neamţ.

Nici Viorel Hrebenciuc, nici Cristinel Munteanu, reprezentantul Ro-Lion Foods SRL, nu au dorit să ofere un punct de vedere.

Legătura dintre fiul lui Adrian Năstase și Panama

Fiul cel mare al fostului premier Adrian Nastase, Andrei, a fost legat de o afacere ajunsă în Panama.

Pe 14 ianuarie 2009, RODRAG.TRADE.CO. SRL era o firmă relativ veche în România. Îşi schimbase denumirea de două ori şi avusese, de-a lungul celor 13 ani de activitate, 10 acţionari. Se ocupase, pe rând, de producţia agricolă, comerţ sau import-export en gros și en detail. Firma a avut sediul social pe Șoseaua Nordului la numărul 7, pe malul lacului Herăstrău.

Pe 15 ianuarie 2009 , la Registrul Român al Comerţului apare un act prin care pachetul de acţiuni se împarte în mod egal între Andrei Năstase și Horia Miron Constantinescu, un prieten al lui.

Noii acţionari cer mutarea sediului social tot pe Șoseaua Nordului, dar la numărul 1. Încep construcția Bonton Palace - un restaurant exclusivist, exact pe marginea lacului. Autorizația de construire, emisă pe 8 ianuarie 2010, este semnată de primarul Andrei Chiliman.

Clubul este menţionat într-un raport din 2011 al Inspectoratului de Stat în Construcţii, care arată că Rodrag Trade Co SRL ar fi făcut ilegal lucrări de amenajare.

„Dacă îl găseaţi pe Ivan Turbincă în locul mamei mele, atunci da... Mama mea pentru mine este sfântă. Cu ea am început să lucrez în viaţă, cu ea am început să construim. Este un profesor universitar care trăieşte dintr-o pensie mare dată de statul român, undeva la 900 sau 1000 de RON, și noi am plecat împreună. N-am altcuiva cui să las şi n-am pe cine să las pe altcineva decât familia mea lângă mine”, spune Horia Constantinescu, om de afaceri.

Pe 22 aprilie 2009, Andrei Năstase se retrage din firmă şi îşi cesionează acţiunile Corneliei Maria Petreanu, mama partenerului său de afaceri, Horia Constantinescu. Ea avea, la data tranzacţiei, 68 de ani. O săptămână mai tîrziu, la adresa din Şoseaua Nordului mai sunt înregistrate două firme. Amândouă o au printre acţionari pe viitoarea soţie a lui Horia Constantinescu.

Restaurantul Bonton funcţionează acum prin una din aceste firme, Maison de Karin Nordului SRL. Această companie are 200.000 de lei datorii la ANAF şi e, teoretic, în procedură de executare silită.

„Andrei Năstase este naşul fetiţei mele. Fetiţa mea s-a născut în 2007, la trei ani după ce tatăl lui nu mai era prim-ministru al acestei ţări. Nu am renunţat eu. A renunţat domnul Andrei Năstase să facem afaceri pentru că este problema dânsului ceea ce vrea şi ceea ce nu vrea să facă în viaţă. Este prietenul meu, este mai mult decât atât. Mi-e ca un frate mai mic. Suntem prieteni de când el era foarte tânăr. Face afaceri cu cine îşi doreşte. Fac afaceri cu cine îmi doresc. Nu am fost parteneri, am vrut să facem un proiect împreună, dar după care am renunţat la el”, spune Horia Constantinescu.

În iulie 2015, reporterii Digi24 îl găsesc pe Andrei Năstase la restaurantul Bonton Lounge, fostul Bonton Palace. Supervizează îndeaproape lucrările de reamenajare.

În prezent, potrivit Registrului Comertului, societatea Rodrag Trade Co SRL este administrată doar de Horia Constantinescu.

Acţionar principal este un offshore din Panama - Prival Consultants S.A. Firma a fost înregistrată în 2012 de Bufete MF&CO - societate de avocatură parte a grupului Mossack Fonseca.

În octombrie 2014, în structura Prival Consultants S.A. intră Ilinca Sofia Callau (preşedinte), Laura Cristina Ciortea (secretar) şi Cornelia Maria Petreanu (trezorier).

Cu un an înainte, în octombrie 2013, potrivit Registrului Comertului din Romania, Cornelia Maria Petreanu şi Horia Constantinescu îşi cesionaseră acţiunile offshore-ului din Panama, care ajunsese să deţină astfel 100% din RODRAG.TRADE.CO. SRL.

„Legislaţia respectivului stat şi modalitatea în care ei administrează aceste societăţi permit proprietarului societăţilor panameze să-şi distribuie acţiunile la purtător cum crede. Sunt tatăl a doi copii, din două relaţii diferite, fiul unei mame care încă trăieşte şi atunci îmi doresc, din cauza faptului c-am fost şi sunt bolnav de diabet şi am avut o gramadă de probleme de sănătate, să nu las lucrurile pe care eu le-am construit într-o împărţeală beligerantă între cei care rămân după mine”, spune Horia Constantinescu.

Potrivit ultimului bilanţ depus la Ministerul de Finanţe, firma din România care ar controla restaurantul de pe malul lacului Herăstrău are un singur angajat, datorii de aproape zece milioane de lei (9.841.723) şi obiect principal de activitate declarat de închiriere şi subînchiriere de bunuri imobiliare.

De un off-oshore din statul Panama este legată şi societatea Agrement Serv SRL, controlată tot de prietenului lui Andrei Năstase, Horia Constantinescu.

La fel ca în cazul societăţii care administrează Restaurantul Bonton, în aceeaşi zi, 23 octombrie 2013, în structura Agrement Serv SRL apare un offshore înfiintat tot de Mossak Fonseca.

Adswood Holding S.A. îşi schimbă structura acţionariartului în Panama, tot în octombrie 2014, ca şi Prival Consultants SA. Şi în această firmă sunt Ilinca Sofia Callau (preşedinte), Laura Cristina Ciortea (secretar) şi Cornelia Maria Petreanu (trezorier).

Agrement Serv SRL administează din 2002 fostul ştrand Străuleşti şi terenul aferent. Perimetrul se suprapune cu planurile de extindere ale Magistralei 4 de metrou in zona de nord a Capitalei cu încă două stații - Laminorului și Străulești.

Exproprierea impusă de stat este subiectului unui proces la Tribunalul Bucureşti intentat în 2013 de Agrement Serv SRL. Societatea susține că preţul oferit de Metrorex este prea mic şi cere, pentru terenul aferent viitorului depou Străuleşti şi a parcării publice aferente, 2,5 milioane de euro.

„Valoarea despăgubirilor propuse de expropriatorul SC METROREX SA se ridică la suma de 8.130.543 lei (n.r. - 1.812.486 euro), despăgubire menţinută şi de Curtea de Apel Bucureşti prin respingerea apelului formulat de SC AGREMENT SERV SRL şi admiterea apelurilor SC METROREX SA şi Ministerului Public. Instanţa de judecată nu a dat deocamdată câştig de cauză SC AGREMENT SERV SRL. Nu poate fi apreciată eventuala influenţă asupra bugetului destinat lucrărilor (...) Eventuala sumă suplimentară va fi solicitată de la bugetul de stat, nefiind posibilă plata din bugetul aferent execuţiei lucrărilor”, arată Biroul de presă al Metrorex.

Agrement Serv SRL, al cărui administrator este Horia Constantinescu, are în concesiune şi o parte din plaja Costinesti.

Agrement Serv SRL are 11 angajați şi, potrivit Ministerului de Finanțe, în 2014 a înregistrat datorii de peste 6,5 milioane de lei. Societatea figurează ca fiind în procedură de executare silită, declanşată de ANAF, pentru neplata asigurărilor sociale. Suma pe care trebuie să o recupereze statul este de aproape 200.000 de lei.

Horia Constantinescu ar fi şi în spatele BonTon Chalet, construit în 2012 la baza pârtiei Azuga. Hotelul este controlat de societatea Bonton Chalet SRL, în structura căreia este unic acţionar Elena Constantinescu, soţia lui Horia. Conform datelor oficiale, hotelul are un singur angajat şi nu are profit.

În 2014, BonTon Chalet a raportat o pierdere de aproape 250.000 de lei. Pe pagina oficială a hotelului sunt postate fotografii de grup de la petreceri, inclusiv de la Revelionul trecut, în care apar, pe lângă Horia Constantinescu, Andrei şi Mihnea Nastase. Contactat de Digi24, Andrei Năstase a refuzat să acorde un punct de vedere.

Românii care se ascund în Panama

Inigo Herrera Martinez de Campos este un celebru om de afaceri, avocat și politician spaniol. A fost deputat al Partidului Popular al premierului Mariano Rajoy, timp de trei legislaturi, și trezorier al partidului. Politicanul este fiul unui marchiz, este căsătorit cu fiica unui baron și are reședința în Punta del Este, Republica Uruguay.

El este acţionar într-o firmă românească de imobiliare, alături de cinci offshore-uri panameze, toate înfiinţate de celebra firma de avocatură Mossack Fonseca.

ERH Grup Holding SRL a fost înființată în 24 ianuarie 2005 de doi bucureşteni, la parterul unei case. O lună mai târziu, cei doi cedează toate acțiunile catre șase offshore-uri înființate de Mossack Fonseca cu maximum patru luni înainte.

În 2008, două dintre cele șase offshore-uri panameze încep să vândă acţiunile de la ERH Grup Holding SRL unor firme şi persoane cu cetăţenie spaniolă. În ERH Grup Holding SRL mai rămân astfel doar cinci offshore-uri, care au 55% din firmă. Restul de 45% sunt deţinute de trei firme spaniole şi două persoane din Spania. Politicianul Inigo Herrera Martinez de Campos este unul dintre acționarii ERH Grup Holding SRL, din care deţine 10 procente, pe care le-a cumpărat de la unul din offshore-urile Mossack Fonseca.

În 2014, ERH Grup Holding SRL a avut o pierdere de peste 26.000 de euro, avea datorii de peste 2 milioane de euro şi niciun salariat.

La sediul societăţii comerciale îşi desfăşoară activitatea o firmă de IT care a închiriat întreg imobilul încă din 2013. Contactaţi de Digi 24, reprezentanţii ERH Grup Holding SRL nu au dorit să ofere niciun punct de vedere.

În România mai există încă alte patru offshore-uri înfiinţate de Mosak Fonseca. Împreună cu cele cinci societaţi anonime acţionare ale ERH Gruop Holding SRL, cele nouă offshrore-uri înfiinţate de Mossak Fonseca deţin cinci firme românești.

Majoritatea sunt conduse prin aceiaşi şapte interpuşi, persoane sau alte societăți anonime panameze: Letitia Montoya, Francis Perez, Marta Edghill, Imogene Wilson, Yvette Rogers, Dulcan INC și Winsley Inc.

Directoarea a 11.000 de companii

Letitia Montoya, director în șapte din cele nouă offshoreuri, are 63 de ani si conduce peste 11.000 de societăți anonime Mossack Fonseca.

Investigație France 2:

„I-am găsit adresa. Locuiește în acest cartier popular de la periferia Panama City. Exact aici. Ca să putem spera să ne întâlnim cu ea, trebuie să ne trezim devreme. Foarte devreme. O aşteptăm în faţa casei şi ţinem sub braţ lista cu toate companiile-paravan ale căror directoare este. Aşa cum fac tot cei care stau aici, Leticia Montoya pleacă la muncă cu noaptea-n cap.

O femeie iese dintr-o casă.

-Sunteţi Leticia Montoya?

-Nu.

-Nu?

-E plecată!

-Pe la cât a plecat?

-La 5 dimineaţa.

-Sunteţi din familie?

-E cumnata mea.

-Cu ce se ocupă?

-Cred că lucrează pentru un cabinet de avocatură.

-Aţi zice că e bogată?

-Nu.

-Pentru că, din informaţiile noastre, ar fi directoarea mai multor societăţi.

- Nu e vorbareaţă, cumnata.

- Avem întrebări pentru Leticia Montoya. Ar fi directoarea a mii de societăţi.

- Ce?

- Sunt multe societăţi pe numele ei.

- N-am nicio idee.

- Mai avem o ultimă întrebare!

- Atât! Ajunge!

Dintr-o dată, ne cuprinde o îndoială. Dacă ne-a minţit cumnata? Dacă, cumva, cumnata nu e cumnata, ci chiar Leticia Montoya?

Să facem o analiză antropometrică. Să-i comparăm faţa cu fotografia din paşaportul Leticiei Montoya.

Ochii? Identici.

Nasul? Identic.

Gura? Identică. Doar că mai puţin zâmbitoare.

Era chiar Leticia Montoya! Iar noi, probabil, eram încă adormiţi. Aşa că îi lăsăm o mică amintire, pe care vântul dimineţii ne ajută să o desfăşurăm. Leticia Montoya, angajată la Mossack Fonseca, este, oficial, directoare a nu mai puţin de 11.000 de societăţi. De 11.000 de ori şi-a folosit numele şi semnătura. Ce mai job!”

Letitia Montoya controlează, alături de Franics Perez şi singurul off-shore românesc pentru care există acuzaţii oficiale de fraudă fiscală. Davana Holdings SA a fost înfiinţat pe 5 Iulie 2005 tot de Mossack Fonseca. El a fost folosit de omul de afaceri libanez Rami Ghaziri.

Supranumit Regele Puilor, libanezul este acuzat de procurorii DNA că a scos milioane de euro din România. Banii ar fi ajuns într-un cont din Liban, controlat de familia lui.

Ca administrator al mai multor societăţii comerciale din domeniul avicol din România, omul de afaceri cu cetăţenie franceză ar fi pus, alături de alţi 10, bazele unei reţele de evaziune fiscală.

În 2010, ca reprezentant al SC Avicola Crevedia SA, a semnat un contract de consultanţă fictiv cu asistenta lui, care ar fi reprezentat offshore-ul din Panama.

Procurorii spun că femeia ar fi ştiut că documentul este fictiv şi ar fi cunoscut destinaţia ulterioară a banilor.

Între 2010 şi 2013, de la Avicola Crevedia SA ar fi fost transferate astfel peste 1,6 milioane de euro către offshore-ul Davana Holdings SA, cu titlu de „avans achiziţie” pentru echipamente care nu au fost niciodată livrate.

Singura persoană care putea să administreze depozitele de bani ale offshore-ului era sora omului de afaceri libanez, Randa Ghaziri, susţin procurorii. Femeia avea deschise conturi la LEBANON & GULF BANK LGB din Beirut. Procurorii spun că au găsit dovezi ale tranzacţiilor chiar în corespondenţa electronică a familiei Ghaziri.

Corespondenţă Rami Ghaziri- Rand Ghaziri despre banii prin off-shore

De la: Randa Ghaziri

Trimis: marţi, 17 mai 2011, 1: 35 pm

Către: Rami Ghaziri

Subiect: Davana trf

Bună, Ram

Imad Wazzi vrea să ştie motivul pentru acest transfer, pentru că e o sumă mare!

Randa Ghaziri

Asistent de manager

Lebanon and Gulf Bank SAL”

De la: Rami Ghaziri

Către: Randa Ghaziri

Trimis la: 17 mai 2011 12: 41

Subiect: RE: transfer Davana

Avem un contract de prestări servicii în valoare de 1.000.000 euro pe an și nu am plătit nimic la el până acum.

Cu considerație, Rami Ghaziri."

Sursa: Rechizitoriu DNA

Procurorii DNA cred că omul de afaceri libanez a folosit banii obţinuţi din rambursarea ilegală de TVA pentru plăţile către offshore-ul din Panama. Anchetatorii cred că banii s-au întors fie în conturi personale din străinătate, fie în România, pentru plata unor „salarii la negru”. DNA susţine că Rami Ghaziri a folosit această metodă timp de şapte ani, iar prejudiciul estimat numai în acest dosar depăşeşte 25 de milioane de euro.

Perseverenţa infracţională a inculpatului a fost amplificată şi ca urmare a „protecţiei" de care a beneficiat acesta şi restul membrilor grupului infracţional din parte organelor fiscale, organelor judiciare dar a celor din cadrul unor structuri de siguranţă naţională”, se arată în rechizitoriul DNA.

Rami Ghaziri a fost arestat în 2013 în al patrulea dosar deschis de DNA pe numele său, cunoscut sub numele Mafia alimentară din România. În ianuarie 2016, procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată pentru iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani tot în formă continuată. Are sechestru pe mai multe bunuri şi conturi, în prezent fiind încarcerat în penitenciarul Jilava.

„Evaziunea fiscală legală constituie o formă de optimizare fiscală a veniturilor şi a cheltuielilor. Este o modalitate prin care refuzi efectiv să fiscalizezi în România, pentru că vorbim de cazul pe care l-aţi exemplificat, refuzi să fiscalizezi veniturile aici, din varii considerente, şi muţi, transbordezi sume consistente de bani din profitul sau din veniturile acestor companii româneşti în zone offshore, în zone de paradis fiscal, unde fiscalitatea este mult diminuată, mult redusă. Şi ai de ales între a fi impozitat aici cu 16% - cu până la 48% înainte de intrarea în vigoare a actualului Cod fiscal, ai de ales între a fi suprimat fiscal aici sau o lejeritate fiscală dintr-un asemenea paradis sau zonă offshore”, spune George Măgureanu, specialist în drept fiscal.

În România există 183 de firme cu acționar firme panameze, adică offshore-uri. Din ele, oficial, doar 147 mai funcționează. Restul au activitatea suspendată, sunt în insolvență sau au dat faliment.

Mai bine de jumătate din firmele funcționale au mers în pierdere, în 2014, sau au declarat profit zero.

„Faptul că aceste firme nu intră în insolvenţă, deşi au datorii atât de mari, se datorează faptului că în general aceste datorii sunt către firme intragrup, deci în interiorul grupului de investitori. Orice alt terţ din afara grupului care ar fi pus în situaţia să nu şi încaseze creanţele de la această firmă bineînţeles că nu ar avea niciun fel de constrângere să nu declanşeze procedura insolvenţei”, spune dr. Radu Zilişteanu, profesor de economie.

Un sfert dintre firmele panameze înregistrate la Registrul Comerțului din România nu şi-au declarat niciodată încasările şi cheltuielile fiscului român, conform site-ului Ministerului de Finanțe. Doar 19% din ele, adică 28, declară profit.

Specialiştii în fiscalitate spun că înfiinţarea unui offshore în Panama are două mari avantaje: nu se poate afla adevăratul proprietar al companiei, iar firma nu plătește impozite la statul român.

„Deci nu este ilegal să faci un offshore. Problema este cum folosești offshore-ul. În general offshore-urile se folosesc fie pentru ascunderea sursei finanțărilor, aceste offshore-uri pentru transferarea unei părți din profiturile făcute în România”, spune Radu Zilişteanu.

Una dintre metodele de exportare a banilor în Panama o reprezintă creditarea.

„Creditarea nu se impozitează”, spune Dan Schwartz, managing partner la RSM.

O altă metodă folosită de firmele din România pentru exportarea profitului în Panama este cumpărarea de lucruri ieftine din China sau Africa şi revânzarea, prin intermediul offshore-ului, la preţuri de 3-4 ori mai mari. Diferenţa de bani rămâne în contul offshore-ului panamez.

„Dacă taxele vamale sunt mici sau lipsesc, atunci o astfel de tranzacţie este o tranzacţie care permite exportare, cu ghilimele, unor profituri din România, în mod ilegal însă”, spune Dan Schwartz.

„Cât am fost la Ministerul de Finanţe, acest subiect nu a fost discutat”

În România, urmărirea banilor tranzitaţi prin paradisuri fiscale nu a fost niciodată o prioritate pentru guvernanţi.

Chiar a fost discutat în şedinţele CSAT legat de evaziunea fiscală, care ar reprezenta o vulnerabilitate pentru sistemul naţional, pentru securitatea României. Şi la nivelul Uniunii Europene s-a pus problema taxării tranzacţiilor financiare. Pentru că nu poţi să îţi dai seama care sunt legale şi ilegale, măcar să fie taxete cu 1%. Unii lideri europeni s-au opus”, spune Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor în perioada 2010-2012.

„Cât am fost la Ministerul de Finanţe, acest subiect nu a fost discutat, în schimb este un subiect care poate fi discutat la nivel european”, spune Eugen Teodorovici, ministrul Finaţelor în 2015.

Offshore-urile care controlează firme în România au avut în 2014 o cifră de afaceri de 11,8 miliarde de euro declarată autorităţilor din România.

Potrivit informaţiilor oferite de Registrul Comerţului, în România existau, în 2014, 6.289 de companii, deţinute de 4.573 de offshore-uri din toate paradisurile fiscale, de la Panama si Cipru, până la Insulele Seychelles sau Luxembourg.

Dintre acestea, 3.967 sunt controlate de 3.167 de offshore-uri din Cipru. Ele au avut o cifră de afaceri de 7,4 miliarde de euro.

Pe locul doi ca cifră de afaceri se află Insulele Virgine, cu 284 de offshore-uri care deţin acţiuni la 166 de companii, prin care s-au rulat 192 de milioane de euro.

Locul trei e ocupat de Insulele Seychelles, cu 91 de offshore-uri:161 de firme şi afaceri de 50 de milioane de euro.