Laura Codruța Kovesi explică „instituția denunțătorului”
„Nu e prima dată când instituția denunțătorului se folosește în România, e reglementată și se folosește și în Europa sau în Statele Unite”, a spus Laura Codruța Kovesi, adăugând că unul din motivele pentru care denunțurile au căpătat vizibilitate este faptul că acestea vizează persoane importante.
„Există o mare diferență între persoane care își recunosc fapta, persoane care denunță fapte de care DNA nu știe și care denunță fapte de care DNA știe”, a spus șefa DNA.
Ea a adăugat că schimbarea Codului penal aduce reduceri de pedeapsă pentru cei care recunosc faptele de care sunt acuzați.
„Dacă la primul termen îți recunoști vinovăția poți să beneficiezi de reducere cu o treime a pedepsei”, a spus Laura Codruța Kovesi.
Situația este diferită în cazul celor care denunță alte fapte. Dacă DNA cunoaște aceste informații, denunțătorul primește doar jumătate din pedeapsă, iar dacă o persoană face un denunț privind fapte pe care DNA nu le cunoaște, acea persoană este „apărată total de pedeapsă”, a explicat șefa DNA.
„Niciun procuror nu își bazează dosarul pe un denunț. El trebuie coroborat cu alte probe”, a precizat însă Laura Codruța Kovesi.
Ea a arătat că „nici măcar recunoașterea inculpatului nu este regina probelor” și că, în lipsa altor probe, niciun procuror nu trimite un dosar în instanță doar pe baza recunoașterii faptelor de către inculpat.
Pe de altă parte, Laura Codruța Kovesi a mai spus că 90% din dosarele DNA pornesc de la sesizări făcute de persoane fizice sau juridice. „Sesizări, nu denunțuri”, a precizat ea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
