Comisar european: Ucraina ar putea fi mai costisitoare decât Grecia

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Decizia Gazprom este justificată de faptul că Ucraina nu a plătit avansul de două miliarde de dolari, dintr-o datorie totală de 4,5 miliarde pe care o are către gigantul energetic. Discuţiile au continuat până în ultima clipă, dar Kievul a condiţionat achitarea datoriilor de scăderea preţului pentru viitoarele livrăriu de gaze. Rusia a refuzat să scadă sub 385 de dolari pe mia de metri cubi.

„Li s-au oferit condiţii super-preferenţiale şi asta dacă este să le comparăm cu condiţiile oferite pe perioada fostului preşedinte. (n.r. Viktor Ianukovici) Cu toate acestea, nu au fost de acord cu aceste condiţii şi au creat o criză artificială a gazelor. Este păcat. Miroase a şantaj”, a spus Dmitri Medvedev, premierul Federaţiei Ruse.

„Cred că tot ceea ce era de spus s-a spus. Noutăţile pot veni doar de la autorităţile ucrainene care trebuie să oprească violenţele, care trebuie să rezolve problema gazelor. Mingea este la ei în teren”, a afirmat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Pentru oficialii de la Kiev, întreaga situaţie are o singură explicaţie.

„Nu este vorba de gaz aici. Este un plan al Rusiei de eliminare a Ucrainei, o altă etapă a agresiunii ruseşti împotriva statului ucrainean”, a apreciat Arseni Iaţeniuk, premierul Ucrainei.

Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, dă asigurări că nu vor fi consecinţe imediate la nivel european, dar face apel pentru un efort comun de rezolvare a acestei crize a gazului.

Nu va fi însă uşor pentru că, potrivit oficialului european, ajutarea financiară a Ucrainei este mult mai costisitoare decât salvarea Greciei de la faliment.

„Dacă vrem să ajutăm Ucraina, țară cu 45 de milioane de locuitori, Grecia nu a fost decât o bagatelă în comparație cu aceasta şi nu se poate face într-o vară. Va necesita un ajutor cifrându-se la miliarde, cu participarea contribuabililor noștri și a alegătorilor noștri, a Comisiei Europene, a SUA, a Canadei și a Fondului Monetar Internațional. Dar dacă nu suntem pregătiți să le dăm ajutorul nostru, costul unui război civil și al scindării unei țări atât de mari va fi incomparabil mai ridicat”, a susţinut Günther Oettinger.

Noul episod al războiului gazelor între Rusia şi Ucraina a început o dată cu înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, un apropiat al Kremlinului. Moscova s-a prelevat de anumite prevederi contractuale şi a dublat preţul pentru gazele livrate Ucrainei, în condiţiile în care aceasta avea oricum restanţe imense.