Rusia, pericolul de la graniţele NATO
Anexarea Crimeei şi situaţia din estul Ucrainei, unde Rusia îi susţine pe separatişti şi face mişcări de trupe şi tehnică militară, au determinat NATO să regândească strategia de apărare a Alianţei şi să decidă cea mai mare redesfăşurare de trupe după Războiul Rece. Lucrurile nu par să se calmeze în estul fostei republici sovietice, pentru că incidente au loc în fiecare zi, iar Rusia continuă să-şi consolideze prezenţa militară în regiunea Mării Negre. Toate acestea determină NATO să privească Moscova drept un adversar al Alianţei.
Timp de 20 de ani, Rusia a fost considerată partener al Alianţei Nord-Atlantice. Însă, prin agresiunile asupra Ucrainei, Vladimir Putin a aruncat în aer ordinea stabilită după Razboiul Rece, considerând că NATO este duşmanul care vrea să încercuiască şi să izoleze Rusia. Argumentele liderului de la Kremlin: NATO a promis georgienilor si ucrainenilor că vor fi primiţi în alianţă, americanii au amplasat componente ale scutului antirachetă in România si Polonia, iar Alianţa construieşte șase centre de comandă în statele baltice şi ţări din centrul şi sud-estul Europei, printre care şi România.
„Dacă cineva ameninţă o parte din teritoriile noastre, trebuie să ne orientăm forţele armate şi capabilităţile moderne de atac către zonele care ne ameninţă, ce altceva putem să facem? NATO vine mai aproape de graniţele noastre, noi nu ne mutăm nicăieri. Suntem mai îngrijoraţi de extinderea sistemului de apărare antirachetă, aceasta este o problemă de importanţă strategică”, a spus Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse.
Acţiunile Moscovei în Ucraina au provocat suspendarea temporară a parteneriatului NATO-Rusia şi regândirea strategiei Alianţei pentru a preveni pericolele care ar putea să apară pe flancul său estic. Tocmai de aceea, NATO vrea ca centrele de comandă din estul Europei să fie gata până la sfârşitul acestui an.
Forţa de reacţie rapidă a NATO, denumită şi „Vârf de lance”, va avea în total 5.000 de militari. Denumirea vine de la aşezarea pe hartă a ţărilor care vor găzdui soldaţii pregătiţi să intervină în situaţii de criză. E vorba de Ţările Baltice, România, Polonia şi Bulgaria. Toate aceste ţări vor avea şi centre de comandă
„Facem foarte multe, implementăm cea mai mare forţă colectivă de apărare de după Războiul Rece prin dublarea, aproape, a Forţei NATO de Reacţie, cu centre de comandă mai mici în România, dar şi în alte cinci state membre din partea estică a Alianţei şi, de asemenea, cu mai multă prezenţă militară, mai multe exerciţii, mai multe trupe, mai multe manevre în România, ca parte a Alianţei”, spunea Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, luna trecută.
Rusia vede în această consolidare a flancului estic cel mai agresiv act de la încheierea Războiului Rece. Asta, în vreme ce atitudinea Moscovei şi mai ales tehnicile sale neconvenţionale de intimidare continuă să fie un element de îngrijorare printre statele aliate.
„Războiul hibrid e un concept la modă. E o combinație de utilizare a unor unităţi militare de tip regulat cu insigne, cu comandă și control cu cele de tip neregulat și, aș spune, necorelate într-o structură organizațională de tip militar clasic. Pot include aspecte care vizează securitatea energetică sau chiar și aceste elemente care folosesc retorica nucleară nu sunt decât aspecte care ne fac să privim cu îngrijorare”, a spus Sorin Ducaru, adjunctul Secretarului General al NATO.
Regândirea strategiei NATO a pus în alertă Rusia. Aceasta a decis suplimentarea numărului de soldaţi şi tehnică militară la graniţa vestică. Mai exact, oficialii militari de la Moscova vorbesc despre consolidarea prezenţei militare de-a lungul întregii sale frontiere de vest. Este vorba de noi formațiuni de tancuri, de artilerie și unități aeriene. În plus, brigada de rachete din regiunea Kaliningrad va fi reînarmată rapid cu noi sisteme de rachete tactice „Iskander”.
De asemenea, Rusia a decis întărirea flotei sale din Marea Neagră. Până la sfârşitul anului viitor, şase noi submarine vor fi incluse în dispozitivul de luptă. Două fac deja parte din flotă, un al treilea va fi livrat anul acesta, iar alte trei vor consolida prezenţa Rusiei în Marea Neagră în 2016. Mai mult, Vladimir Putin a anunţat că armata rusă va primi anul acesta rachete balistice intercontinentale.
„Arsenalul nostru nuclear va fi dezvoltat prin adăugarea a peste 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să penetreze cele mai sofisticate sisteme de apărare antirachetă”, spunea Vladimir Putin în iunie 2015.
Statele Unite au dat asigurări în nenumărate rânduri că scutul antirachetă pe care îl construiesc în Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
