VIRTUAL. Zborul MH17, misterul unei tragedii
E o dispută şi pe această temă, căci Moscova spune că nu le va primi de la separatişti, dar Kievul susţine că cel puţin una dintre cutiile negre a ajuns deja la oficiali ruşi.
Rusia cere oficial încetarea focului în estul Ucrainei pentru a-şi trimite experţii la faţa locului. Deja Malaiezia şi Olanda şi-au trimis experţii în Ucraina. Sunt nu doar ţările capăt de cursă pentru acest avion, ci şi ţările cel mai teribil lovite potrivit listei de pasageri.
Din 298 de oameni câţi erau la bord, 173 erau olandezi şi 44 malaiezieni. Un român e, de asemenea, printre victime, un tânăr student la medicină în Cluj.
Cursa MH17 de la Malaysian Airlines a decolat de pe aeroportul Schipol la 13.25, ora României, şi s-a înscris pe un culoar de zbor situat la 9.450 de metri altitudine, în timp ce a traversat pe rând spaţiile aeriene ale Olandei, Germaniei şi Poloniei.
La bordul aparatului se aflau 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului. Aeronava Boeing 777-220 era de 17 ani în funcţiune.
Dotat cu două motoare Rolls-Royce Trent-800, avionul avea 63,7 metri lungime, o deschidere a aripilor de 60 de metri şi o capacitate de 282 de locuri. Lucru curios, pentru că în mod normal capacitatea unui aparat de acest tip este de 300 de locuri, iar în avionul prăbuşit chiar reprezentanţii companiei susţin că erau 283 de pasageri. Deci cu cel puţin un om în plus faţă de capacitatea anunţată, în condiţiile în care alte două persoane, o femeie şi bebeluşul său, au ratat îmbarcarea.
Pe de altă parte, un pasager a fotografiat avionul cu câteva minute înainte de decolarea de la Amsterdam către Kuala Lumpur. Bărbatul parcă a avut o presimţire că se va întâmpla ceva rău şi lângă poza pe care a postat-o pe Facebook a scris: „Dacă dispare, iată cum arată".
La ora 14.50, aeronava a trecut de capitala poloneză Varşovia şi s-a îndreptat spre graniţa cu Ucraina. 10 minute mai târziu, cursa MH17 de la Malaysian Airlines a trecut în spaţiul aerian al Ucrainei, moment în care a urcat până la altitudinea de 10.050 de metri şi o viteză de croazieră de 490 noduri, adică de 907,5 km la oră.
Potrivit datelor de pe Flight Radar, urcarea a început la ora 15:00, ora României şi a durat aproximativ 5 minute. Apoi, piloţii au păstrat altitudinea până la 16.21 ora României, când aparatul a dispărut de pe radar, undeva între localităţile Ciahtarsk, Torez şi Gabrovo. Cel mai probabil, aparatul a fost lovit de o rachetă sol-aer, lansat de pe o baterie de rachete tip BUK, de fabricaţie rusească, şi de care dispun atât armata ucraineană, cât şi separatiştii proruşi din estul ţării.
Aici intervine încă o coincidenţă ciudată. Avionul Boeing 777 s-a prăbuşit în aceeaşi regiune în care au fost doborâte anterior două avioane militare. Un aparat de transport Antonov-26 a fost doborât în apropiere de Lugansk pe 14 iulie, şi un avion de luptă Suhoi-25 s-a prăbuşit la Amvrosievka, pe 16 iulie, după ce a fost lovit de o rachetă.
Se conturează astfel o hartă un triunghi extrem de periculos pentru traficul aerian, la aproximativ 50 de kilometri de graniţa ucraineano-rusă. O zonă extrem de militarizată, de ambele părţi ale frontierei, încă din martie, când Rusia a anexat peninsula Crimeea şi s-au declanşat mişcările separatiste din regiunile rusofone Doneţk şi Lugansk.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
