România la bilanț | Riscul ascuns în spatele măririi salariilor

Data actualizării: Data publicării:
salarii grafica

Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la „România la bilanţ”.

Ediţia „România la bilanț” din această săptămână va fi una dedicată banilor, veniturilor pe care le au românii şi despre sursa acestor bani. Veţi vedea că majorările salariale nu au doar efecte benefice pentru angajaţi.

Vorbim despre piaţa liberă şi cum este ea influenţată de deciziile statului. Cât câştigăm, de fapt, şi cât riscăm să pierdem? Să punem cifrele în context! 

Ultimele date de la statistică ne arată că salariul mediu din România a trecut de 2.300 de lei. Dacă raportăm la euro înseamnă cam cinci sute de euro şi, pusă în context european, suma este în continuare una mică.

Acest decalaj este scos în faţă atunci când se mai decide o creştere de salarii, în special cel minim pe economie.

Acelaşi decalaj este invocat şi de oameni când văd, la final de lună, când văd că mai bine de 70% din ceea ce câştigă se duce pe cheltuieli uzuale.

Sigur, salariile mai mari sunt bune, mai ales în cazul celor care sunt bine pregătiţi şi cu mulţi ani de experienţă, dar care au un venit lunar aproape cât minimul pe economie, adică aproape cât un muncitor fără calificare.

Acest decalaj avea să fie reglat de o lege a salarizării corect făcute. La noi însă, noua lege a salarizării riscă să adâncească şi mai mult diferenţa dintre salariile prea mari şi salariile prea mici.

La noi, salariile se rezolvă prin decizii care vizează strict minimul pe economie şi, automat, aşa ajungi şi la creşterea aceea a câştigului mediu net de la care am pornit discuţia.

Riscurile sunt însă majore când încerci să mulţumeşti cetăţenii oferindu-le salarii mai mari, dar te gândeşti cum să le suprataxezi patronii ca să ai încasări mai mari şi să echilibrezi balanţa.

De la 1.450 de lei pe lună, salariul minim brut ar urma să ajungă în doar trei ani la 2.400 de lei pentru cei fără facultate şi la trei mii de lei pentru cei cu studii superioare. Asta spunea INIȚIAL programul de guvernare, al doilea program.

Un studiu venit de la Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România arată că, în urma majorărilor promise de Guvern, în mediul de afaceri ponderea cheltuielilor de personal va ajunge în 2020 la aproape 18%, de la doar 10% cât erau în 2015. Cele mai afectate ar urma să fie microîntreprinderile. Aşa se face că o decizie menită să îi sprijine pe cei cu salarii mici s-ar putea să îi lase şomeri. Iar cine nu îşi pierde locul de muncă va rămâne cu salariul îngheţat şi va vedea cum nu mai există nicio diferenţă între clasele de muncă.

Acum, salariul minim pe economie înseamnă aproape jumătate din câştigul mediu, iar dacă statul îşi păstrează calendarul de majorări, atunci, în doar trei ani, minimul pe economie va însemna 63% din câştigul mediu.

Poate cei care iau decizii de dragul alegătorilor ar trebui să reducă economia ţării la nivelul unei firme. Să gândească soluţii pentru a creşte afacerea şi abia apoi salariile. Privaţii aşa fac şi poate aşa se explică de ce salariile date de ei au crescut cu doar 14%, în timp ce minimul pe economie a crescut cu 38%.

Aşteptăm momentul în care statul va gândi mai mult înspre productivitate şi mai puţin înspre beneficii sociale.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri