Ce este Hera, prima misiune de apărare planetară a Agenției Spațiale Europene. „Așa am fi putut salva dinozaurii de la dispariție”

Hera, zeița din mitologia greacă asociată cu căsătoria, cerul și stelele, este și numele primei misiuni de apărare planetară a Agenției Spațiale Europene (ESA). Misiunea va explora, în colaborare cu NASA, soluții pentru redirecționarea asteroizilor astfel încât coliziunea lor cu Pământul să fie prevenită, scrie El Pais.

Misiunea Hera va studia Dimorphos, obiectul mai mic din sistemul binar de asteroizi numit Didymos. Sonda spațială DART, de la NASA, a reușit în 2022 să schimbe direcția de deplasare a asteroidului Dimorphos, momentul fiind prima schimbare intenționată provocată de om a orbitei unui obiect din sistemul solar.

Dimorphos va fi la aproximativ 195 de milioane de kilometri de Pământ când Hera, a cărei lansare din Cape Canaveral este programată pe data de 7 octombrie, ajunge la destinație. O astfel de misiune ar fi putut salva dinozaurii de prăbușirea uriașului meteorit care i-a șters de pe fața Pământului, a explicat Franco Pérez Lissi, un inginer de sisteme de la Centrul European de Cercetări și Tehnologii Spațiale (ESTEC) din Olanda.

Hera este o sondă de forma unui cub dotată cu aripi cu panouri solare și este construită în centrele ESTEC din orașul olandez Noordwijk. Centrul de Testare a Sateliților din cadrul ESTEC este cel mai mare din Europa și are capacitatea de a simula toate aspectele unei lansări și ale mediului spațial.

Asteroidul Apophis – cu un diametru de 370 de metri – va trece prin apropierea Pământului în 2029. „Va fi la mai puțin de 36.000 de kilometri distanță, dar nu se va lovi de noi. Va fi destul de aproape pentru ca oamenii din unele zone să îl vadă, de aceea avem sisteme de detecție”, a explicat Pérez.

Echipa misiunii Hera lucrează deja la o altă misiune – RAMSES – care se va apropia de Apophis folosind tehnologia dezvoltată pentru Hera.

Sonda DART s-a dezintegrat acum doi ani, atunci când s-a izbit de Dimorphos, care are o lungime maximă de 177 de metri. Sonda de dimensiunea unui frigider a reușit să schimbe traiectoria asteroidului prin transferul energiei sale cinetice în momentul coliziunii.

„Am studiat folosirea de explozivi pentru a distruge asteroidul, dar am descoperit că detonarea ar fi dispersat un nor de roci mari, în loc să îi altereze traiectoria”, potrivit lui Pérez.

Asteroizii sunt roci care se învârt în jurul Soarelui, iar cei mai mulți dintre ei se găsesc în centura de asteroizi dintre planetele Marte și Jupiter. Când aceste obiecte supraviețuiesc intrării în atmosfera Pământului și se lovesc de suprafața planetei se numesc meteoriți.

Dimorphos se învârte în jurul lui Didymus, care are o lungime maximă de 851 de metri. Cei doi asteroizi formează un sistem binar: o rocă mare și una mai mică ce se învârte în jurul primei, asemănător relației dintre Pământ și Lună.

Hera ar urma să ajungă la destinație în 2026, „și vrem să știm dacă Dimorphos are elemente asemănătoare cu Didymus pentru că ne-ar oferi indicii despre originea sa”, a spus Pérez.

Pérez conduce echipa care proiectează și testează Juventas și Milani, două drone spațiale aflate la bordul Herei. Juventas are un radar de frecvență joasă care va trimite impulsuri pentru a studia compoziția asteroidului Dimorphos și alte instrumente care vor măsura capacitățile echipamentului mecanic în condițiile de gravitație foarte mică din jurul asteroidului.

„Suntem curioși să aflăm dacă are un miez solid sau sunt doar bucăți de rocă din asteroidul principal, care sunt ținute laolaltă de gravitație”, a spus Pérez.

Milani are o cameră hiperspectrală care îi permite realizarea de imagini folosind diferite lungimi de undă. „Face o treabă mai bună decât ochiul liber în detectarea componentelor organice de pe suprafață, precum fier sau alte minerale.” În plus, sonda va colecta probe de praf de pe asteroid.

Misiunea Hera, la care participă și România, demonstrează și puterea colaborării internaționale: participă peste 80 de companii din 17 țări membre ESA. Sonda va fi lansată din Cape Canaveral cu ajutorul unei rachete Falcon 9 construită de SpaceX, iar misiunea va fi coordonată de la Centrul European pentru Operațiuni Spațiale (ESOC) din Darmstadt, Germania.

Editor : Raul Nețoiu