Daniel Horodniceanu, procurorul-șef al DIICOT, a vorbit la „24 de minute” despre pericolul terorist în România și provocările direcției pe care o conduce.  

Embed:

Cum se face că nu ați mai dat interviuri?

Este o chestiune amestecată. Probabil că nu m-a invitat nimeni. 

Cum vedeți demisia procurorului Tiberiu Nițu?

Nu comentez, este un dosar în lucru la DNA. Nu am datele concrete. Prefer să așteptăm să vedem cum merg lucrurile. Nu aș vrea să fac speculații în momentul ăsta. Nu văd ce ar fi fost de natură să ducă la decredibilizarea Ministerului Public. 

Amenințarea teroristă este în creștere în ultimul an. În ce stadiu este România:? Cât de mare este amenințarea?

DIICOT are un serviciu specializat de combatere a terorismului. Mereu am acordat atenție acestui sector. E adevărat, în acest an există o amenințare mai mare ca oricând în vestul Europei sau în statele în care migrația sau prezența refugiaților au creat astfel de probleme.

Din fericire, România nu a traversat o perioadă mai grea ca în alți ani, cu toate aceastea ne-am concentrat mai mult asupra acestui sector, pentru a preveni. DIICOT lucrează foarte strâns cu SRI în acest domeniu, suntem întotdeauna prezenți acolo unde e nevoie.

Terorismul nu este o amenințare reală pentru România în acest moment. Trebuie să fim atenți la ce urmează de acum înainte, să vedem cum decurge valul de migrație, dacă Europa va menține spațiul Schengen: avem granița UE și trebuie să o protejăm.

Ce se va întâmpla cu tânărul autoradicalizat din Craiova?

Tânărul este sub control judiciar și are interdicțiile prevăzute de lege, dar nu le putem controla îndeaproape. Are posibilitatea de a se deplasa la școală și e obligat să nu acceseze site-urile de internet.

Autoradicalizarea este prezentă în mod special la tineri, tânărul la care ne referim a traversat toate stagiile, convertindu-se inițial la islam și apoi radicalizându-se după consultarea site-urilor islamiste găsite în calculatorul său.

DIICOT se articulează în combaterea acestui gen de fenomene. Trebuie găsite alternative la pedepsele actuale. Cred că ar trebui pedepsită și consultarea acestor tipuri de site-uri, la fel ca la pornografia infantilă. Trebuie găsite alternative de pedepsire. Nu e totul să bagi în închisoare, pentru că s-ar putea să producem mai mult rău. 

Cum verificați dacă respectă interdicțiile?

Nu putem. Putem verifica providerul de internet. Dar, oricine își poate cumpăra o cartelă de internet și să intre pe site-uri fără să fie identificat.

Ce s-ar fi putut întîmpla dacă nu era descoperit?

S-ar fi putut să nu se întâmple nimic. În ultima perioadă contactase anumite persoane cărora le solicita achiziționarea unei arme de asalt și a două grenade. Denumirea acestui gen de colaborator al celor de la ISIS, deci cei ce sunt în afara Siriei se numesc vulpi.

Se putea întâmpla orice fel de tragedie.  Medicul legist care l-a examinat prima dată a spus că e un tânăr de 17 ani, teribilist, e vârsta, cu siguranță exagerați. Însă după o anamneză de două ore nu a mai avut aceeași părere. 

Procurorul de caz va aprecia dacă sunt întrunite toate elementele infracțiunii ca să fie sesizat un judecător.

Când vor fi trimiși în judecată cei doi membri ai organizației „64 de comitate”?

Dosarul este în lucru. Cu siguranță, în momentul în care urmărirea penală se va finaliza va urma trimiterea în judecată probabil. Suspectul nu colaborează cu organele de anchetă în acest moment. Noi ne bazăm ancheta pe alte mijloace de probă, care nu sunt publice acum.

Ce se putea întâmpla?

În zonă poate că sunt tensiuni interetnice, dar nu un conflict. DIICOT nu face diferența între etnicii maghiari și români din zona respectivă. S-a întâmplat să fie chiar data de 1 Decembrie, pentru că atunci urma să se întâmple infracțiunea pe care o urmăream.

Care sunt noile metode de atac informatic?

Există două tipuri de malware. Știți că în decembrie am avut un caz în care au fost implicați și niște cetățeni moldoveni, acel virus a atacat mai multe țări. Este un malware nou, a apărut pentru prima oară în Europa în 2015. DIICOT și toate parchetele nu putem reacționa în aceste cazuri decât după ce-l vedem. Nu poate fi făcută o prevenție. Infractorii informatici sunt foarte inventivi și foarte inteligenți. 

Cât de grave sunt noile meteode de atac informatic?

Nu e chiar atât de rău pe cât pare. Nu se urmărește afectarea sistemului financiar în ansamblu, ci a unuia dintre noi. E vorba de o cheltuială în plus. După ce detectăm virusul, e o chestiune de zile până este eliminat. 

Ce puteți să ne spuneți despre drogurile capturate în 2015?

Suntem încă la un bilanț. Știu că avem undeva la 750 de  kg de drog de mare risc confiscate în 2015 și 680 de risc. E pentru prima dată cand drogurile de mare risc sunt mai multe decât cele de risc.

S-a schimbat în vreun fel statutul nostru în ceea ce privește drogurile?

Drogurile de risc se găsesc în aceeași măsură în România ca în anii trecuți. Avem o problemă cu etnobotanicele. Sunt foarte multe necunoscute la începutul unui an. Ar trebui să avem o strategie națională în a stabili zonele prin care intră sau locurile de tranzit ale drogurilor pe care doar le bănuim. Se schimbă foarte des traseele, dar știm de unde vin și unde vor să treacă. 

România nu este piață de desfacere pentru drogurile de mare risc (cocaină, heroină). În România nu sunt foarte mulți bani, nu pentru drogurile de mare risc. Cocaina e un drog scump.

Pentru drogurile de risc, sunt în cantitățile si la consumatorii care erau și până acum. Nu avem o creștere de consum în România azi, dar avem o creștere la etnobotanice. E explicat de faptul că sunt foarte ieftine, dar sunt mai nocive decât restul.

Avem un proiect de lege la Ministerul Justiției ca să introducem în text și susbstanțele psihoactive și să luăm și alte măsuri pentru acești traficanți. 

Ce mecanism inedit de trafic de droguri v-a atras atenția în acest an? 

Să ne amintim de traficanții de acum câțiva ani care au transportat droguri pe umerașe, pe care ulterior au agățat haine de firmă italiană. Sunt ingenioși. E normal să fie așa. 

Ce mecanism inedit de trafic de droguri v-a atras atenția?

Acum câțiva ani, acei traficanți care au introdus cocaina într-un Porsche sau cei ce au transportat cocaina în umerașe și pe ele au agățat haine ale designerilor italieni. Încerci să înșeli vigilența prin tot felul de metode. Tot timpul trebuie să fie ceva nou. 

Cum țineți pasul cu traficanții?

Cu foarte multă muncă, cu penetrarea mediului traficanților. Totuși vorbim de crimă organizată. Vorbim de infracționalitate predictibilă, nu discutăm despre infracționalitate întâmplătoare. Trebuie să vedem cum se organizeaza, pe unde intră, cine sunt, care sunt clanurile. Încercăm să avem oameni din zonă, să avem informații din zonele respective. 

De unde porniți anchetele? Aveți denunțuri?

Infractorul, odată prins, știe că va primi mulți ani de închisoare și pentru a-și face situația mai ușoară este tentat să ne dea informații ca să-și reducă pedeapsa. E o practică foarte utilă organului de anchetă pentru a prinde și alte persoane pe care nu le aveau în atenție. 

Șoferi români implicaţi în traficul de persoane

Discuția vine pe momentul migrației din Vest. Şoferii români acționau în grupări infracționale pe teritoriul Austriei. Acolo s-au deschis dosare de urmărire penală inclusiv faţă de infractorii români. Autoritățile n-au altceva de făcut decât să le pună la dispoziție informații suplimentare, dacă au nevoie. Nu se face un nou dosar. Se cooperează internațional cu statul respectiv. DIICOT are un grad de reprezentare foarte ridicat. Avem o relație foarte bună cu partenerii europeni.

Cum colaborați cu instituțiile internaționale?

România a exportat în ultimii 25 de ani foarte multă infracționalitate în Vest. DIICOT gestionează cel puțin 50 % din colaborările cu instituțiile din străinătate din dosarele de la ÎCCj. Avem o colaborare foarte bună cu Germania, Franța, Marea Britanie și Austria. Avem o colaborare foarte bună cu SUA și Moldova, suntem prezenți și la Bruxelles, unde trebuie să fim pe directivele europene. Încercăm să ne articulăm în tot spațiul european. La acest moment e în lucru o directivă pe terorism, se încearcă o schimbare de mentalitatea și legislativă. Dăm și primim consultanță de specialitate pe infraționalitatea românilor. 

Este DIICOT un model de importat?

Cred că da. A dovedit că e un model de încredere în România, până la un anumit moment dat, și cred că va redeveni în scurt timp un model. E un model pe care vecinii de peste Prut îl vom implementa. Republica Moldova lucrează la un proiect pentru înființarea unei direcții de combatere a crimei organizate. N-am idee despre calendar, dar există voință. 

Aţi preluat şefia DIICOT într-un moment delicat. Cum ați găsit instituția, după plecarea Alinei Bica? 

Cazul Bica a afectat mult imaginea instituției. Eram șef în teritoriu. A provocat frustrări în rândul celor care nu meritau pusă o etichetă. Nu poți judeca o echipă după liderul numit de altcineva, iar eu nu pot plăti o notă de plată pentru faptele altcuiva. DIICOT-ul nu și-a ales șeful atunci, i-a fost impus, cei care l-au impus știau sau nu atunci că sunt probleme. Dacă ar fi știut, ei ar fi trebuie să plătească, să nu deconteze acest aspect. Lucrurile s-au schimbat în bine.

 Ar trebui schimbat ceva pentru ca un caz al Alinei Bica să nu se mai repete?

Să nu credeți că nu au existat filtre de integritate și când a fost numită Alina Bica. Poate ar trebui să încercăm să importăm un model de succes. Uitați, de pildă, cum se numește șeful Europolului sau al Interpolului. O sumă de repere, la care trebuie să răspundă. O chestiune de transparență. Ești sau nu integru. Cu certitudine ești în atenția cuiva și se fac verificări. 

Aţi fost selectat în același mod.

E aceeași procedură.

Trebuie schimbată?

Poate că ar trebui înmulțite reperele. Nu e o procedură rea. E legală. A fost transparentă. Chestiunea integrității se poate verifica. 

Care sunt prioritățile în viitorul dumneavoastră apropiat? Ce ne puteți spune despre Poliția Judiciară a DIICOT?

E o idee care nu-mi aparține, dar pe care mi-am însușit-o. Mi-am dat seama, în ani de lucru în DIICOT, că e nevoie de un aparat de poliție propriu, dar nu neapărat de felul celui care funcționează astăzi în DNA, care și-a dovedit valoarea și succesul. Succesul DNA se datotează și poliției judiciare.

Crima organizată are alt specific, polițistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, să fie în conexiune cu vectorii crimei organizate, să penetreze grupările, să aibă relații cu marile clanuri care guvernează zone întregi din marile orașe în special.

E un deziderat al nostru. Trebuie să plecăm de la ideea că crima organizată din România a fost dezarticulată prin modificarea legii 39/2003. La momentul 2004, prin legea 508, DIICOT era singurul care gestiona infracțiuni de criminalitate organizată. Prin schimbarea Codului Penal în 2014 s-a disipat autoritatea DIICOT-ului în domeniu. Și alte unități de parchet pot lucra dosare cu specific de crimă organizată, dar pe altă competență. Articolul 2 din legea 39, care stabilea infracțiunile grave, a rămas caduc, pentru că nu mai sunt date în competența nimănui în mod special. 

Ne confruntăm cu lipsa unei strategii naționale, a unei analize naționale de risc, care trebuia să existe.

Cine este factorul decident?

Ministerul Public, MAI și Ministerul Justiției trebuie să concure la crearea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune. S-a vorbit și se vorbește de asta. Avem parteneri instituționali deschiși în acest moment. Face parte din strategia noastră pe termen scurt adoptarea unei strategii, dar DIICOT nu poate singur.

Este foarte important în perioada următoare - și DIICOT își propune asta prin proiectul de lege pe care l-a înaintat Ministerului Justiției - să își creeze o unitate proprie de analiză a informațiilor și o unitate de cercetări în domeniul financiar pentru confiscarea produsului infracțional.

E nevoie de o schimbare de viziune și să mergem pe viziunea europeană de produs infracțional, și nu de pagubă sau prejudiciu, în sensul de a reuși ca după tragerea la răspundere penală sau în același moment să-i putem confisca și produsul infracțiunii. E de esența structurilor specializate din Ministerul Public să poată să nu lase produsul infracțional în mâna infractorului, pentru că degeaba îl tragi la răspundere, dacă îi lași banii. Nu e doar daună, inclusiv fructe pe care dauna lui le-a produs. Am eleborat deja un proiect, care este pe masa Ministerului de Justiție. E în discuție, o să vedem în perioada următoare.

Ce se întâmplă în dosarul gazelor ieftine?

Este un dosar monitorizat de actuala conducere a DIICOT-ului. Se va finaliza dosarul în perioada imediat următoare. 

Ce se va întâmpla, când dl. Varujan Vosganian, de pildă, își va încheia mandatul de senator?

Vom vedea, asta depinde de procurorul de caz, dacă sunt suficiente probatorii - Varujan Vosganian totuși nu este cercetat în acest dosar în acest moment, pentru că nu a putut fi începută urmărirea penală (din cauza împotrivirii Parlamentului – n.r.). Vom vedea care va mai fi oportunitatea la acel moment față de dumnealui și dacă faptele ca și prescripție subzistă – ca și prescripție sau nu.  

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!